Premierul Albaniei, Edi Rama, a avertizat că promisiunile privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană prin procedurile obișnuite sunt înșelătoare, susținând că țara nu va fi niciodată acceptată în baza criteriilor actuale. El a cerut eliminarea dreptului de veto al statelor membre și reformarea politicii de extindere, propunând implicarea imediată a țărilor candidate în mecanismele de lucru ale UE, relatează Kyiv Post.
„Uitați-vă la Ucraina. Ceea ce i se promite este o minciună”
Premierul Albaniei, Edi Rama, a avertizat că liderii occidentali îi fac Ucrainei promisiuni nerealiste privind aderarea la UE, afirmând că țara nu va deveni „niciodată” membră dacă urmează procedurile birocratice obișnuite.
Într-un interviu pentru Die Welt, Rama a susținut că blocul celor 27 de state trebuie să-și reformeze fundamental modul în care gestionează extinderea. În opinia sa, UE ar trebui să impună standarde stricte privind rezultatele obținute de țările candidate, oferindu-le, în același timp, posibilitatea de a participa efectiv la mecanismele sale instituționale înainte de aderare.
„Uitați-vă la Ucraina. Ceea ce i se promite este o minciună. Dacă urmează calea obișnuită de aderare, cu toate criteriile aferente, nu va fi niciodată acceptată. Toată lumea știe acest lucru”, a declarat Rama. El a susținut că oficialii europeni recunosc în discuții private că procedurile obișnuite de aderare nu sunt potrivite pentru o țară aflată într-un război de amploare.
Rama a pledat pentru un model de integrare treptată, prin care Ucraina și celelalte țări candidate să fie implicate imediat în formatele de lucru și organismele consultative ale UE. Statutul oficial de membru ar urma să fie acordat ulterior, în funcție de îndeplinirea unor obiective de reformă verificate și de obținerea unor rezultate concrete.
Rama susține eliminarea dreptului de veto
Premierul albanez a abordat și problemele structurale ale extinderii UE, avertizând că primirea unor noi membri fără reformarea instituțiilor riscă să paralizeze procesul decizional, din cauza blocajelor pe care le poate impune unilateral un stat membru.
Rama și-a exprimat susținerea fermă pentru eliminarea dreptului de veto al statelor membre în cadrul voturilor din Consiliul European. El a argumentat că cerința unanimității lasă Uniunea vulnerabilă în fața blocajelor tactice provocate de guverne individuale.
Premierul a subliniat că, într-o perioadă de concurență globală tot mai intensă cu puteri economice și tehnologice precum SUA, China și India, UE nu își poate permite blocaje procedurale.
„Într-o lume în care Europa trebuie să concureze cu China, SUA și India, este inacceptabil ca un singur stat membru să poată bloca decizii pentru întreaga Uniune Europeană”, a declarat Rama. El a invocat situațiile repetate în care disputele bilaterale au blocat procesul de aderare al unor țări din Balcanii de Vest.
Albania însăși a trecut prin proceduri îndelungate de aderare la UE de la obținerea statutului oficial de țară candidată, în 2014. Adoptarea cadrului său de negociere a fost amânată în repetate rânduri, pe fondul disputelor regionale și al evaluărilor de la Bruxelles privind reformele instituționale.
Bruxelles-ul respinge calendarul accelerat propus de Kiev
Criticile lui Rama vin în contextul în care oficialii europeni resping calendarul accelerat de aderare promovat de Kiev.
Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a respins obiectivul anunțat de președintele Volodimir Zelenski privind aderarea la UE până la 1 ianuarie 2027, reiterând că procesul se bazează strict pe meritele fiecărei țări candidate. Deși a recunoscut că războiul declanșat de Rusia a readus extinderea printre prioritățile strategice ale Uniunii, Kos a subliniat că stabilirea unor termene nu poate înlocui îndeplinirea criteriilor de aderare.
Calendarul este analizat atent, în condițiile în care Ucraina lucrează la îndeplinirea cerințelor fundamentale privind guvernanța.
O evaluare realizată în septembrie de coaliția de organizații ale societății civile Membership Check a arătat că punerea în aplicare a planului de reforme prioritare „Kachka–Kos” stagnează la 15%, cu aproximativ trei luni înaintea termenelor stabilite pentru sfârșitul anului. Planul, convenit în decembrie 2025, cuprinde zece măsuri urgente în domeniul justiției și al combaterii corupției.
Organizațiile care monitorizează procesul au semnalat reforme judiciare nefinalizate, întârzieri în consolidarea autonomiei instituționale a Biroului Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și a Parchetului Specializat Anticorupție (SAPO), precum și vulnerabilități în procedurile de numire a procurorilor.
Tensiunile instituționale au ieșit la suprafață în septembrie, când fostul procuror general Ruslan Kravcenko i-a comunicat oficial directorului NABU, Semen Krîvonos, că este suspectat de comiterea unei infracțiuni. Demersul a venit în urma unei anchete interne care viza Parchetul General.
Confruntarea a determinat Parlamentul să aprobe demiterea lui Kravcenko. Experții în drept au avertizat că tensiunile repetate cu puterea executivă riscă să submineze instituțiile independente de control a căror funcționare este cerută de Bruxelles.
Deși Ucraina a deschis negocierile pentru grupul de capitole „Elemente fundamentale” la 15 iunie și pentru cel privind relațiile externe la 14 iulie, diplomații europeni subliniază că deschiderea capitolelor de negociere marchează începutul procesului tehnic de aliniere la normele UE, fără să confirme că cerințele de aderare au fost deja îndeplinite.
About the Author
