Preocupările fermierilor din țările vecine Ucrainei răsună mai puternic decât solidaritatea UE cu Kievul, în contextul în care blocada navală din Marea Neagră ar putea crește amploarea unei crize alimentare globale și ar afecta următoarea recoltă de cereale a Ucrainei, notează Politico.
Ucraina are nevoie de ajutor pentru a exporta milioane de tone de cereale din țară, pe fondul atacurilor rusești asupra porturilor și navelor, care se prelungesc deja de trei luni.
Ministrul Agriculturii de la Kiev, Taras Vysoțki, a venit la Bruxelles săptămâna aceasta pentru a lansa un apel direct către omologii săi din UE. Ucraina trebuie să poată transporta mai multe produse agricole prin Europa, precum și să obțină 1,1 miliarde de euro pentru a acoperi costurile mai mari de transport maritim. Fără ajutor, fermierii aflați în dificultate financiară nu vor putea începe semănatul pentru sezonul următor, ceea ce va agrava problema.
„Situația este extrem de critică”, a declarat Vysoțki pentru POLITICO în timpul vizitei sale.
Răspunsul statelor membre a fost descurajator. Două dintre țările cu cea mai importantă infrastructură pentru sporirea capacității de transport și depozitare a Ucrainei, Polonia și România, au afirmat că nu mai pot și nu vor face nimic în plus pentru a ajuta.
„Interesul pentru propriii noștri fermieri rămâne o prioritate”, a declarat Tanczos Barna, ministrul agriculturii din România, pentru POLITICO. Excesul de cereale ucrainene, combinat cu nivelurile scăzute ale apei pe Dunăre, supraîncarcă deja porturile țării, împiedicând fermierii români să-și vândă propriile produse.
Acest refuz ilustrează un decalaj persistent între ambițiile UE de a sprijini Ucraina și realitățile politice interne. Fiind unul dintre grânarele lumii, Ucraina reprezintă o amenințare reală la adresa mijloacelor de trai ale fermierilor europeni, un grup de alegători influent în multe țări membre. Chiar înainte de ultima escaladare a conflictului din Marea Neagră, Polonia, Slovacia și Ungaria au interzis importurile de cereale ucrainene.
În prezent, mai puțin de jumătate din exporturi reușesc să părăsească țara prin rutele feroviare, rutiere și fluviale europene, a spus Vysoțki. O cantitate de grâne de până la 35 de milioane de tone ar putea rămâne blocate în Ucraina în acest an, dacă blocada persistă.
România încearcă să-și optimizeze logistica, a subliniat Tánczos. Luna trecută, Bucureștiul a semnat chiar un memorandum de înțelegere pentru a facilita trecerea frontierelor cu Kievul și a stimula legăturile feroviare.
Însă „toată lumea știe că nu putem dubla numărul de trenuri, nu putem dubla capacitatea drumurilor, a căilor ferate și a porturilor”, a spus Tánczos. „Asta e situația.”
În Polonia, Ministerul Infrastructurii „nu are în plan să introducă modificări menite să sporească tranzitul produselor agricole ucrainene”, a declarat purtătoarea de cuvânt Anna Szumańska într-un comunicat.
Deși ajutorul nu vine imediat, UE nu exclude un răspuns colectiv. „Trebuie… să abordăm această problemă”, a declarat săptămâna aceasta reporterilor comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, invocând îngrijorări legate de securitatea alimentară globală — deși nu și-a asumat niciun angajament.
Unele capitale se oferă voluntar să acorde mai mult sprijin. În timp ce Ucraina privește porturile olandeze și germane ca noi piețe de desfacere, un purtător de cuvânt al Ministerului Agriculturii din Germania a declarat că Berlinul „depune toate eforturile la nivel european pentru a se asigura că rutele alternative de export… sunt consolidate.”
O problemă care se revarsă către sezonul următor
Vysoțki a descris, într-un interviu, cum cerealele și semințele oleaginoase recoltate se acumulează fără a avea un cumpărător — lăsând fermierii fără banii de care au nevoie pentru a planta acum semințele de iarnă pentru recolta de anul viitor. „Dacă situația rămâne așa până în primăvară, ar putea însemna o scădere de până la 35-40% a suprafeței cultivate”, a spus el.
Consecințele se vor resimți dincolo de granițele Europei. Pe măsură ce Rusia și Ucraina se bombardează reciproc în Marea Neagră, peste 17% din cerealele comercializate la nivel mondial ar putea fi afectate de scăderea exporturilor din ambele țări, potrivit unui raport recent al Consiliului pentru Relații Externe. „Numărul persoanelor împinse în foamete acută de actuala criză din Marea Neagră ar putea depăși toate victimele înregistrate pe câmpul de luptă în războiul dintre Rusia și Ucraina”, avertizează raportul.
Cu toate acestea, suferința fermierilor europeni — care se confruntă cu seceta, valurile de căldură și creșterea vertiginoasă a prețurilor la combustibil și îngrășăminte — este, de asemenea, reală.
Iulia Blagu, o cultivatoare de cereale din România, a vorbit despre cum privește câmpurile nerecoltate, „la mila lui Dumnezeu și a climei”, deoarece recoltele nu pot fi depozitate sau transportate.
„Și apoi mai este și acest întreg flux de cereale ucrainene care se îndreaptă spre țara noastră”, a spus ea. „Adică… cum putem face față la asta?”, a mai spus aceasta.
Editor : A.C.
About the Author
