Politicianul naţionalist sârb bosniac Milorad Dodik a anunţat victoria partidului său la alegerile din Bosnia de duminică, marcate de presiuni economice, de perspectiva aderării acestei ţări balcanice la Uniunea Europeană şi de tensiunile etnice care au divizat ţara încă de la războiul brutal din perioada 1992-1995, relatează AP, preluat de News.ro.
Dodik este un politician ferm pro-Rusia care, deşi nu a figurat pe buletinele de vot, a dominat campania electorală şi a alimentat diviziunile cu o retorică separatistă care a stârnit temeri privind o nouă instabilitate în Bosnia.
Fost preşedinte al entităţii cu majoritate sârbă din ţară, Republika Srpska, Dodik a fost interzis să ocupe funcţii publice după ce a fost condamnat anul trecut pentru încălcarea deciziilor trimisului internaţional care supraveghea acordul de pace din 1995 care a pus capăt războiului.
Cu aproape 90% din voturi numărate, aliata lui Dodik, Zeljka Cvijanovic, din Alianţa Social-Democraţilor Independenţi (de dreapta), a obţinut peste 55% din voturi pentru a ocupa unul dintre cele trei locuri din preşedinţia tripartită a ţării, devansându-şi cel mai apropiat adversar cu aproximativ 30 de puncte procentuale.
În cadrul unei conferinţe de presă duminică seara, Dodik a declarat că partidul său naţionalist va deţine, de asemenea, o „majoritate covârşitoare” în Adunarea Republicii Srpska şi a atribuit victoria electorală „magnificei victorii” a preşedintelui american Donald Trump din 2024, precum şi sprijinului preşedintelui rus Vladimir Putin.
„Nimeni nu ar trebui să ne ceară să ne schimbăm politica”, a spus Dodik. „Nu vom renunţa, ci vom continua pentru poporul nostru… Nu-mi vine să cred că am obţinut un astfel de succes.”
Alegerile au fost marcate de o prezenţă scăzută la urne
Aproximativ 3,4 milioane de alegători aveau dreptul să aleagă cei trei membri ai preşedinţiei multietnice a ţării, deputaţii din parlamentul naţional şi şefii instituţiilor din cele două entităţi ale ţării: Federaţia Bosniei-Herţegovina, cu majoritate musulmană, şi Republica Srpska, dominată de etnici sârbi.
Duminică, după numărarea a peste 94% din voturi, Darijana Filipovic, din cadrul Uniunii Democratice Croate din Bosnia şi Herţegovina, de orientare naţionalistă, deţinea un avans confortabil pentru postul croat din cadrul preşedinţiei, în timp ce Denis Becirovic, membru bosniac al preşedinţiei şi reprezentant al Partidului Social-Democrat, îl devansa pe cel mai apropiat adversar al său, Bakir Izetbegovic, cu mai puţin de trei puncte procentuale.
Atât Filipovic, cât şi Becirovic şi-au declarat victoria în cursele electorale duminică seara, înainte ca toate voturile să fie numărate.
Comisia Electorală Centrală a Bosniei a declarat că au fost exprimate în total 1.432.269 de voturi, ceea ce reprezintă o rată de participare de 42%, în scădere cu aproximativ 8% faţă de ultimele alegeri din Bosnia, din 2022.
Bosnia are o reţea complexă de instituţii de guvernare, create în urma unui acord de pace negociat de SUA în 1995, în efortul de a gestiona diviziunile etnice dintre bosniacii musulmani, sârbii ortodocşi şi croaţii catolici, care au dus la izbucnirea războiului.
Cu toate acestea, Dodik a testat în mod constant aceste limite, sfidând deschis guvernul naţional al Bosniei din capitala Sarajevo şi luând măsuri pentru ca Republica Srpska să se separe de ţară.
La ultimul miting electoral al partidului său, vineri seara, la Banja Luka, capitala administrativă a Republicii Srpska, Dodik le-a spus susţinătorilor că Bosnia „este moartă”.
„Este o ţară imposibilă. Nu are niciun sens”, a spus Dodik la miting, la care a participat şi ambasadorul rus Igor Khalabukov.
Astfel de diviziuni politice şi etnice — în cadrul cărora bosniacii, sârbii şi croaţii din ţară votează în mare parte pe criterii etnice — au blocat progresul Bosniei către aderarea la UE, în ciuda eforturilor blocului de a încuraja liderii divizaţi ai ţării să colaboreze în vederea realizării reformelor.
Analistul Dragan Bursac a afirmat că, deşi Dodik nu a figurat pe buletinele de vot pentru prima dată în aproape 30 de ani, acesta „este încă la conducere. Este peste tot”.
„Este evident că aceste măsuri de a-l exclude din viaţa politică nu funcţionează, iar el se foloseşte de ele”, a spus Bursac.
Votul a avut loc pe fondul tensiunilor etnice latente
Una dintre cele mai sărace ţări din Europa, Bosnia încă se luptă să-şi revină la zeci de ani după războiul care a început în 1992, după ce ţara şi-a declarat independenţa faţă de fosta Iugoslavie condusă de sârbi, iar sârbii etnici au luat armele pentru a-şi crea propriul stat şi a se alătura Serbiei. Conflictul a provocat moartea a peste 100.000 de oameni şi a determinat strămutarea a milioane de persoane.
Rănile de război ale Bosniei au fost recent reînviate de un omagiu public adus în Serbia şi în rândul sârbilor bosniaci comandantului armatei din timpul războiului, Ratko Mladić, care a murit la sfârşitul lunii august în timp ce ispăşea o pedeapsă pe viaţă pentru genocid şi alte crime de război.
Sârbii bosniaci îl consideră pe Mladić un erou, în ciuda condamnării sale de către un tribunal al ONU pentru masacrul a peste 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani la Srebrenica în 1995, precum şi pentru alte atrocităţi.
Introducerea măsurilor de securitate electronică la alegeri
Alegerile de duminică au reprezentat prima ocazie în care Bosnia a utilizat identificarea electronică a alegătorilor şi scanere de buletine de vot pentru a preveni neregulile sau manipularea organizată a voturilor, care au pus la îndoială corectitudinea alegerilor anterioare.
Duminică dimineaţă, jurnaliştii de la Associated Press au relatat că au observat mai multe secţii de votare unde votarea nu a putut începe la timp din cauza dificultăţilor legate de noua tehnologie digitală. Comisia electorală din Bosnia a anunţat duminică seara că unele secţii de votare care au înregistrat întreruperi mai devreme în cursul zilei vor avea permisiunea să rămână deschise după ora limită de 19:00.
Duminică, unii alegători din Banja Luka şi-au exprimat îngrijorarea că noile sisteme digitale ar putea crea confuzie în rândul alegătorilor în vârstă. Ministerul de Interne al Republicii Srpska a declarat într-un comunicat că, din cele 1.957 de secţii de votare din entitate, s-au înregistrat întârzieri la 201 dintre acestea.
Editor : A.C.
About the Author
