Sistemele naturale care susțin viața pe Pământ sunt într-o stare tot mai gravă, avertizează oamenii de știință. Șapte dintre cele nouă limite planetare de care depind stabilitatea și reziliența planetei au fost deja depășite, iar patru dintre acestea se află în „zona de pericol”, unde există riscul unor efecte severe și ireversibile. Cercetătorii avertizează că timpul pentru a inversa tendința se scurtează rapid, însă susțin că există încă soluții, potrivit Live Science.
Raportul „Planetary Health Check 2026”, realizat de peste 60 de oameni de știință, evaluează starea sistemelor naturale interconectate ale Pământului, cunoscute drept „limite planetare”. Depășirea acestora este asociată cu un risc tot mai mare de producere a unor efecte grave și ireversibile.
Potrivit raportului, șapte dintre cele nouă limite planetare identificate au fost deja depășite. Printre acestea se numără schimbările climatice, acidificarea oceanelor și integritatea biosferei.
Niklas Kitzmann, coordonatorul editorial al raportului și cercetător în cadrul Planetary Boundaries Science Lab al Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic din Germania, a comparat evaluarea cu efectuarea unor analize de sânge.
„Dacă ai avea un pacient cu niște analize de sânge care arată astfel, l-ai trimite imediat la terapie intensivă”, a declarat Kitzmann pentru Live Science.
Șapte dintre cele nouă limite planetare au fost depășite
Planetary Boundaries Science Lab publică anual raportul „Planetary Health Check”, în perioada Climate Week. Ediția din 2026 nu consemnează depășirea unei noi limite planetare, însă arată că starea celor deja afectate continuă să se înrăutățească.
În 2025, nivelul acidității oceanelor a crescut atât de mult încât cercetătorii au concluzionat că acidificarea oceanelor devenise a șaptea și cea mai recentă limită planetară depășită.
Celelalte șase sunt modificarea resurselor de apă dulce, schimbarea utilizării terenurilor, schimbările climatice, modificarea fluxurilor biogeochimice, introducerea unor entități noi în mediu și modificarea integrității biosferei.
Doar două dintre cele nouă limite se mențin la niveluri considerate sigure la scară globală: diminuarea stratului de ozon stratosferic și creșterea concentrației aerosolilor atmosferici.
Pentru evaluarea riscurilor, cercetătorii folosesc un sistem asemănător unui semafor. Verde indică un spațiu sigur de funcționare, galben și portocaliu arată că limita a fost depășită și riscul este în creștere, iar roșu reprezintă „zona de pericol”, asociată unui risc de efecte severe și ireversibile.
Acidificarea oceanelor, modificarea resurselor de apă dulce și schimbarea utilizării terenurilor se află în categoria de risc în creștere. Alte patru limite au ajuns însă în zona de pericol: schimbările climatice, modificarea fluxurilor biogeochimice, introducerea entităților noi și modificarea integrității biosferei.
Schimbările climatice și substanțele produse de oameni, în „zona de pericol”
În cazul schimbărilor climatice, depășirea severă a limitei este determinată în principal de emisiile de gaze cu efect de seră care rețin căldura în atmosferă, generate prin arderea combustibililor fosili și prin alte activități umane. Raportul indică, de asemenea, dovezi că schimbările climatice se accelerează.
O altă limită aflată în zona de pericol este cea referitoare la fluxurile biogeochimice, respectiv modificările ciclurilor unor nutrienți precum azotul și fosforul. Utilizarea intensivă a îngrășămintelor și alte activități determină eliberarea unor cantități excesive ale acestor elemente în mediu.
Printre consecințe se numără poluarea apelor și apariția unor „zone moarte lipsite de oxigen”, care nu mai pot susține formele de viață existente anterior.
Tot în zona de pericol se află introducerea unor „entități noi”, categorie în care sunt incluse microplasticele, substanțele chimice sintetice persistente și alte substanțe produse de oameni. Autorii consideră că această limită a fost depășită cu mult, inclusiv pentru că asemenea substanțe continuă să ajungă în mediu fără existența unor protocoale adecvate de siguranță.
Populațiile de plante și animale au scăzut puternic la nivel mondial
A patra limită aflată în zona de pericol este integritatea biosferei, care reflectă schimbările produse în starea ecosistemelor și impactul lor asupra diversității și funcționării vieții pe Pământ.
Aceasta este evaluată parțial prin ratele de dispariție a speciilor. Deși sunt dificil de măsurat cu precizie, cercetătorii arată că activitățile umane au provocat scăderi puternice ale populațiilor de plante și animale la nivel mondial.
Printre principalii factori se numără pierderea și degradarea habitatelor, exploatarea excesivă a resurselor, speciile invazive, poluarea și, într-o măsură tot mai mare, schimbările climatice.
Raportul atrage atenția și asupra unor ecosisteme vulnerabile. Pădurea amazoniană riscă să depășească un prag critic cu efecte devastatoare, în timp ce fundul oceanelor este afectat de pescuitul cu traul de fund și se confruntă cu amenințarea tot mai mare reprezentată de mineritul în adâncurile marine.
„Pământul ne trimite facturile”
Una dintre principalele concluzii ale raportului este că efectele depășirii limitelor planetare devin tot mai evidente.
Cercetătorii observă o creștere a frecvenței și intensității fenomenelor extreme, precum valurile de căldură. Printre consecințele deja vizibile se numără și pierderea ghețarilor, valurile de căldură marine și albirea severă a coralilor.
„Pământul ne trimite facturile pentru depășirea acestor limite planetare”, a declarat Kitzmann.
În ciuda concluziilor îngrijorătoare, autorii raportului susțin că situația poate fi încă schimbată, însă măsurile trebuie luate rapid.
„Încă avem o fereastră de oportunitate pentru a inversa această tendință, dar trebuie să începem să reducem curbele emisiilor și ale degradării naturii în următorii câțiva ani. Rămânem rapid fără timp”, a avertizat Kitzmann.
Kitzmann arată că există progrese în tranziția către energia regenerabilă, în special pe fondul scăderii costurilor tehnologiilor solare. În același timp, gradul de conștientizare a problemelor de mediu a crescut, iar la nivel internațional există tratate destinate protejării oceanelor și a uscatului.
„Încă nu este suficient, dar nu ar trebui să credem că aceasta este o problemă complet imposibil de rezolvat”, a spus cercetătorul.
„Procesul de rezolvare este deja în desfășurare, iar acum trebuie doar să apăsăm accelerația și să ne asigurăm că soluțiile pe care le avem sunt implementate cât mai repede posibil”, a adăugat Kitzmann.
Editor : Ș.A.
About the Author
