Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska a decis să acorde Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2026 lui Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel „pentru descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină și optogenetica”, anunță Nobelprize.org.
„Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2026 este acordat pentru optogenetică – o metodă care permite demonstrarea modului în care celulele nervoase modelează amintirile, sentimentele și comportamentele în creierul viu. Peter Hegemann și Georg Nagel au descoperit o proteină remarcabilă, canalrodopsina, într-o algă unicelulară. Karl Deisseroth a transformat proteina într-un comutator controlat de lumină pentru celulele nervoase. Laureații au pus bazele unei noi ere în neuroștiințe”, scrie în anunțul oficial de acordare a premiului Nobel.
„Folosind optogenetica, cercetătorii au reușit să dezvăluie circuitele neuronale care guvernează anumite amintiri, sentimente și comportamente relevante pentru tulburările neurologice și psihiatrice. În medicina clinică, cercetătorii utilizează această metodă în încercarea de a restabili vederea la persoanele cu deficiențe de vedere.
Optogenetica a schimbat fundamental înțelegerea noastră asupra creierului. Fiecare zi aduce noi descoperiri, contribuind la dezlegarea unuia dintre marile mistere ale umanității: modul în care funcționează incredibilul nostru creier”, mai scrie în comunicatul Comitetului Nobel.
Date istorice
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat de 116 ori unui număr de 232 de laureaţi între 1901 şi 2025.
Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell şi Shimon Sakaguchi au fost recompensaţi anul trecut „pentru descoperirile lor privind toleranţa imunitară periferică”.
Alfred Nobel a avut un interes activ în cercetarea medicală. Prin intermediul Karolinska Institutet, a intrat în contact cu fiziologul suedez Jöns Johansson în jurul anului 1890. Johansson a lucrat în laboratorul lui Nobel din Sevran, Franţa, pe parcursul unei scurte perioade în acelaşi an. Fiziologia sau Medicina a fost cel de-al treilea domeniu de premii menţionat de Nobel în testamentul său.
Trei descoperiri care au schimbat Medicina
Helicobacter pylori – În 2005, Barry Marshall şi Robin Warren au fost premiaţi pentru că au colaborat pentru a descoperi că ulcerul gastric este o boală infecţioasă cauzată de o bacterie numită Helicobacter pylori.
HIV – În 2008, Françoise Barré-Sinoussi şi Luc Montagnier au fost recompensaţi pentru că au descoperit virusul imunodeficienţei umane (HIV) la pacienţii cu ganglioni limfatici umflaţi, îmbunătăţind radical metodele de tratament pentru persoanele cu SIDA.
Vaccinuri cu ARNm – În 2023, Katalin Karikó şi Drew Weissman au fost laureaţi ai premiului Nobel pentru că au dezvoltat vaccinuri cu ARNm împotriva COVID-19, contribuind la ritmul fără precedent al dezvoltării vaccinurilor în timpul pandemiei.
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină este acordat de Adunarea Nobel la Karolinska Institutet, la Stockholm, Suedia.
Până în prezent, 14 femei au primit premiul pentru Medicină.
31 de ani a fost vârsta celui mai tânăr laureat în medicină, Frederick G. Banting, care a primit premiul pentru medicină în 1923 pentru descoperirea insulinei.
87 de ani era vârsta celui mai în vârstă laureat din istorie, Peyton Rous, care a primit premiul pentru medicină în 1966 pentru descoperirea virusurilor care induc tumori.
Un duo tată şi fiu, Sune Bergström şi Svante Pääbo, au primit fiecare câte un premiu pentru medicină. Svante Pääbo a fost premiat la 40 de ani după tatăl său.
Sezonul Premiilor Nobel va continua marţi, cu premiul pentru Fizică, şi miercuri – Chimie. Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunţat joi, iar vineri Premiul Nobel pentru Pace. Luni, 12 octombrie, vor fi anunţaţi laureaţii pentru Economie.
Editor : B.E.
About the Author
