În Tallinn, elevii țin în mână joystick-urile și privesc ecranele simulatorilor de zbor de la Energy Discovery Center. Exercițiul completează pregătirea de apărare deja obligatorie pentru elevii de liceu. Experiența Ucrainei a influențat proiectul.
Estonia vrea ca elevii să dobândească abilități tehnice care, la nevoie, ar putea contribui inclusiv la apărarea țării, potrivit Le Monde. Autoritățile din Tallinn au deschis cursuri de pilotare a dronelor pentru copiii și adolescenții cu vârste cuprinse între 8 și 16 ani. Primele grupe ajung la Energy Discovery Center, muzeul de știință din capitala Estoniei, unde elevii învață mai întâi pe simulatoare de zbor.
Deja suprasolicitați
„Suntem deja complet ocupați”, a declarat Kristjan Järvan, viceprimarul responsabil de transport, care a lansat proiectul la începutul verii. „Provocarea noastră este să găsim o modalitate de a-i primi pe toți copiii pe care nu am reușit încă să-i înscriem.”
Rasmus și Tivadar, ambii în vârstă de 9 ani, și Kaarel, de 15 ani, nu au așteptat să participe la cursuri împreună cu clasele lor. Într-o după-amiază de miercuri, cei trei se aflau deja în fața simulatoarelor de zbor, în cadrul unei sesiuni speciale. Atenți, îl ascultau pe instructorul Richard Muuga, care le explica modul în care funcționează dronele și începea cu o întrebare simplă, despre felul în care un obiect poate zbura.
Atunci apare rața de pluș. Muuga o ține în mână și o face să alunece prin aer, spre amuzamentul copiilor. Instructorul în vârstă de 22 de ani spune că folosește această metodă deoarece dronele pot părea complicate la prima vedere. „Dronele sunt impresionante. De aceea, la început, folosesc rața. Toată lumea știe ce sunt rațele și toată lumea știe cum zboară. Este cel mai simplu mod de a începe explicația”, a spus instructorul.
Jucăria este însă pusă repede deoparte. Dronele nu zboară precum păsările. Muuga desface un mic dispozitiv rotund folosit pentru jocurile de fotbal cu drone organizate de Energy Discovery Center și le explică elevilor legătura dintre comenzile date prin joystick și mișcările aparatului.
„Trebuie să înțelegeți că, atunci când mișcați comenzile, în interiorul dronei se întâmplă anumite lucruri”, le spune el. Copiii rămân atenți, deși nerăbdarea de a începe să piloteze devine tot mai evidentă. Pe monitoare apar peisaje montane, iar elevii pun mâna pe joystickuri și încep exercițiile de zbor virtual.
Jocul și tehnologia fac parte din strategie
La Primăria din Tallinn, Kristjan Järvan spune că jocul și plăcerea de a experimenta sunt esențiale pentru succesul programului. Oficialul descrie capitala Estoniei drept un oraș în care „tehnologia, educația și inovația trebuie să meargă împreună”.
Cu aproximativ 1,4 milioane de locuitori, Estonia este una dintre cele mai mici țări din Uniunea Europeană, dar și una dintre cele mai avansate din punct de vedere tehnologic. Pentru autoritățile din Tallinn, proiectul este și o modalitate de a consolida această reputație în domeniul educației.
„Vrem să dezvoltăm competențele tehnice”, a afirmat Järvan, care a ocupat funcția de ministru al antreprenoriatului și tehnologiei informației în perioada 2022-2023.
Dincolo de componenta educațională, oficialul recunoaște că principala sa motivație este apărarea unei țări care percepe o amenințare tot mai mare din partea Rusiei. „Știm că avem un vecin puțin nebun, dar ne pregătim”, a declarat Järvan.
Elevii estonieni de liceu beneficiază deja de pregătire obligatorie în domeniul apărării, măsură introdusă în 2023. În opinia viceprimarului, instruirea privind dronele completează această pregătire. Copiii folosesc exclusiv drone civile, însă cunoștințele dobândite ar putea fi aplicate ulterior, după atingerea vârstei adulte, inclusiv în domeniul militar.
Experiența Ucrainei a influențat proiectul
Järvan spune că ideea i-a venit parțial după ce a vizitat orașe din Ucraina în care copiii sunt instruiți în domeniul protecției civile. „Ideea mi-a venit în parte atunci când am vizitat orașe ucrainene în care copiii sunt învățați cum să se comporte în situații de apărare civilă”, a explicat el.
În astfel de cursuri, copiilor le sunt prezentate inclusiv obiecte realizate cu imprimante 3D, asemănătoare minelor, pentru ca aceștia să învețe să le recunoască și să le evite. „În timpul crizelor militare, autoritățile civile au responsabilitatea de a-i proteja pe cetățeni. Este ceea ce încercăm să dezvoltăm în Tallinn”, a spus viceprimarul.
30 de ore de simulator înaintea primului zbor real
La Energy Discovery Center, Rasmus, Tivadar și Kaarel trec între timp la partea practică, cel puțin în mediul virtual. Richard Muuga le explică faptul că vor putea pilota drone adevărate numai după ce vor acumula 30 de ore de exerciții pe calculator. Motivul este simplu. Instructorii vor „să evite prea multe accidente”.
În discuțiile cu cei trei băieți, războiul, amenințările externe și dronele de luptă nu reprezintă însă subiectele principale. Tivadar spune că ar vrea să folosească drone pentru a realiza filme. Kaarel, care pilotează deja drone adevărate acasă, visează să participe la competiții.
Întrebat dacă s-ar vedea, atunci când va fi adult, operând drone militare, adolescentul răspunde calm. „Bineînțeles. Este important să îți aperi țara.”
„Dronele sunt o meserie a viitorului”
La finalul sesiunii, Natalja Lakatos, bunica lui Tivadar, vine să îl ia pe băiat. Femeia vorbește în limba rusă și se declară încântată de participarea nepotului său la aceste cursuri. Ea face parte din minoritatea rusofonă din Estonia, care reprezintă aproximativ 30 la sută din populația țării.
Situația acestei comunități este folosită frecvent de propaganda Moscovei în discursurile îndreptate împotriva Estoniei și a celorlalte state baltice, într-o manieră asemănătoare celei folosite în cazul Ucrainei. Atunci când se prezintă însă, Natalja Lakatos ține să precizeze imediat că este estoniană, nu rusă.
Explicând de ce familia a decis să îl înscrie pe Tivadar la cursurile lui Muuga, femeia vorbește mai întâi despre oportunitățile profesionale pe care o astfel de pregătire i le-ar putea oferi în viitor.
„Dronele sunt o meserie a viitorului”, spune ea. Apoi, gândul său se îndreaptă către securitatea țării și către posibilitatea ca abilitățile dobândite acum de nepotul său să devină utile într-o situație mult mai gravă. „Poate că, dacă țara ar fi atacată, Tivadar ar putea fi de folos. Ar fi un lucru bun”, a spus Natalja Lakatos.
Editor : M.C
About the Author
