Trotinetele electrice au fost implicate în 3.267 de accidente în ultimele 18 luni, în urma cărora 24 de persoane au murit. Dintre acestea, 2.737 de accidente și 22 de decese au fost înregistrate în cazul trotinetelor deținute individual, potrivit datelor Poliției Române citate de Coaliția pentru Economia Digitală.
În cazul trotinetelor oferite spre închiriere prin aplicații au fost raportate 530 de accidente și două decese. În cifre absolute, vehiculele private au fost implicate în peste 83% din totalul accidentelor și au înregistrat de cinci ori mai multe accidente și de 11 ori mai multe decese decât flotele operatorilor.
Datele prezentate nu arată însă riscul raportat la numărul trotinetelor din fiecare categorie sau la numărul total de deplasări. Coaliția susține că peste 99,99% dintre cursele efectuate cu vehicule închiriate se încheie fără incidente.
Organizația, care reprezintă inclusiv platformele Bolt, Lime și Uber, a prezentat aceste informații în contextul inițiativelor legislative aflate în dezbatere privind siguranța utilizării trotinetelor electrice. Reprezentanții săi avertizează că unele dintre cerințele propuse ar putea afecta în special serviciile de închiriere.
Ce diferențe există între trotinetele private și cele închiriate
Cătălin Codreanu, președintele Coaliției pentru Economia Digitală, susține că flotele operate prin aplicații folosesc deja sisteme care limitează viteza și accesul în anumite zone.
„Trotinetele închiriate prin aplicații funcționează într-un cadru tehnologic, operațional și de reglementare strict. Viteza maximă legală este de 25 km/h, iar în flotele operatorilor ea este redusă automat în zonele aglomerate, pietonale sau cu risc ridicat, precum și pe timp de noapte. În zonele cu interdicții, circulația sau parcarea sunt blocate tehnic, prin geofencing. Fiecare vehicul este localizat în timp real, iar fiecare cursă este asociată unui cont de utilizator. Trotinetele private, în schimb, nu sunt supuse niciunei limitări tehnice”, a declarat acesta.
Geofencingul permite stabilirea unor perimetre virtuale în aplicație. Atunci când o trotinetă intră într-o zonă aglomerată sau în care circulația este interzisă, sistemul poate reduce automat viteza ori poate bloca parcarea.
Reprezentanții platformelor consideră că unele dintre măsurile analizate, precum obligația operatorilor de a pune căști la dispoziția utilizatorilor, ar fi dificil de aplicat pentru mii de vehicule amplasate pe domeniul public.
„Operatorii nu ar putea, de pildă, să furnizeze căști igienizate și omologate pentru mii de trotinete aflate pe domeniul public și expuse vandalismului. Astfel de măsuri ar pune în pericol viabilitatea economică a serviciului și ar afecta mobilitatea urbană multimodală, în condițiile în care aproximativ 40% dintre cursele cu trotinete închiriate îi conectează pe utilizatori direct cu rețeaua de transport public”, se arată în comunicat.
Coaliția a transmis că restricționarea excesivă a serviciilor de închiriere ar putea determina o parte dintre utilizatori să revină la mașinile personale sau să cumpere trotinete proprii, categorie implicată, potrivit cifrelor prezentate, în cele mai multe accidente.
Ce măsuri propun reprezentanții platformelor
Organizația susține introducerea unor controale diferențiate pentru trotinetele private modificate ilegal, care pot depăși viteza admisă, precum și dezvoltarea pistelor pentru biciclete și trotinete. Printre propuneri se mai numără introducerea unor module de educație rutieră în școli și păstrarea obligativității căștii de protecție pentru persoanele cu vârsta sub 16 ani. Pentru adulți, casca ar urma să rămână o recomandare fermă.
Coaliția a cerut autorităților și operatorilor să elaboreze împreună reguli care să poată fi aplicate tuturor trotinetelor electrice, indiferent dacă sunt deținute individual sau închiriate prin aplicații.
Coaliția pentru Economia Digitală face parte din Confederația Patronală IMM România și reprezintă platforme de transport alternativ și livrare rapidă, printre care Bolt, Lime, Uber, Bringo, Bolt Food, Glovo și Wolt.
Editor : A.D.
