Prevenţia care salvează. “Un rezultat bun ecografic nu exclude existenţa unui cancer in situ pe care îl putem vedea la mamografie”

Dincolo de adoptarea unui stil de viaţă sănătos care implică renunţarea la fumat, limitarea consumului de alcool, alimentaţie sănătoasă, menţinerea unui greutăţi corporale adecvate, somn odihnitor, activitate fizică constantă şi gestionarea stresului, prevenţia cancerului de sân ţine şi de autoexaminarea lunară a sânilor, dar şi de investigaţiile moderne ca ecografia, mamografia sau RMN, după caz.

Dr. Bogdan Cocias, medic primar cu specializare în senologie si competente RMN şi CT în Hyperclinica MedLife Sibiu Mihai Viteazul, spune că la baza faptului că în România majoritatea cazurilor de cancer sunt diagnosticate târziu, în stadii avansate ale bolii, stă lipsa investigării din cauza fricii de diagnostic pe care o au cele mai multe femei care nu şi-au făcut o ecografie sau o mamografie de sân. Depistarea precoce a cancerului face diferenţa între o afecţiune tratabilă şi una care poate duce la deces.

Când este indicată ecografia de sân

În fiecare an, în România sunt diagnosticate cu cancer de sân aproximativ 7000 de femei, acesta fiind cel mai frecvent tip de cancer la femei. Potrivit Institutului Oncologic Bucureşti, cele mai multe se află în stadiul II şi III al bolii atunci când chimioterapia şi mastectomia sunt de cele mai multe ori obligatorii. Dr. Bogdan Cocias spune că screeningul făcut periodic poate surprinde chiar formele de cancer in situ, atunci când celulele anormale nu s-au răspândit în jur.

“Ecografia mamară se recomandă femeilor între 30 şi 40 de ani care pot face această investigaţie anual, în scop preventiv, pentru depistarea precoce a unui cancer de sân. Mamografia se recomandă o dată la 2 ani pentru femeile trecute de 40 de ani. La nevoie, chiar dacă pacienta este mai tânără de 30 de ani investigaţia se începe cu mamografia”, a precizat medicul radiolog.

Ecografia de sân este neiradiantă, nu doare şi ajută la diferenţierea structurilor lichide de cele solide, aprecierea formei şi conturului leziunilor şi caracterizarea ganglionilor (limfonodulilor) axilari.

“La ecografie putem observa o retracţie mamelonară, o leziune nou apărută, cu un contur neregulat, poate cu o vascularizație mai accentuată, prezența unor ganglioni măriți de la nivelul axilei sau asimetrici față de axila contralaterală. Mai rar, se pot observa microcalcificările pe care, de obicei, le vedem la mamograf. Acestea sunt nişte semne care indică nevoia continuării investigaţiei cu o mamografie sau chiar un RMN. De asemenea, putem investiga ceea ce ne spune pacienta că a descoperit la autopalpare-un nodul nou apărut, de exemplu. Este important ca pacientele să facă ecografie regulat, fără să aibă vreun simptom care să le îngrijoreze, pentru că un cancer descoperit la timp se poate trata minim invaziv. Totuşi, mai ales după 40 de ani, un rezultat bun ecografic nu exclude existenţa unui cancer in situ pe care îl putem vedea la mamografie”,a explicat dr. Cocias.

Senologia, specializarea monitorizării sânilor

Pentru ca o ecografie să ofere un diagnostic cât mai precis este nevoie ca aparatul să fie unul performant care să ofere o rezoluție crescută a imaginii, dar mai ales ca ecografia să fie făcută de un specialist în senologie.

“Noi, radiologii care lucrăm cu sân, considerăm că cea mai mare importanță are experiența medicului. Sunt mulţi medici care fac ecografie, dar nu toți sunt specialiști în imagistica sânului. Este important şi aparatul, desigur, pentru că cele noi ne ajută să vedem leziunile mici pe care nu le puteam descoperi cu vechile aparate, dar specialistul contează foarte mult pentru că lucrând mult în senologie poate vedea anumite lucruri pe care alţi colegi nu le observă. Cancerul mamar este de multe tipuri și este foarte mare diferență între un carcinom triplu negativ, care e ovalar și bine delimitat și un cancer lobular sau un cancer ductal. Fiecare se vede altfel și dacă nu ești antrenat, o să ratezi leziunile”, a menţionat medicul.

Ce putem descoperi suspect la mamografie?

Mamografia este standardul de aur în depistarea cancerului de sân şi chiar dacă investigaţia implică o doză mică de iradiere cu radiaţii X poate detecta atât microcalcificările, cât şi leziunile aflate în stadii incipiente.

“Mamografia se face preventiv începând cu vârsta de 40 de ani, odată la 2 ani. Această regulă se aplică pacientelor care nu au un istoric familial de cancer mamar sau de ovar. La pacientele cu un istoric familial bogat de cancer mamar sau ovarian investigațiile se fac mai des de 2 ani. În aceste cazuri se pot face testări genetice, mamografie anual și uneori se completează odată la 2-3 ani cu RMN mamar. În primul rând, mamografia ajută la descoperirea leziunilor mici care, prin comparaţie cu mamografiile anterioare ne pot da un diagnostic mai clar. În plus, la mamografie vedem ambii sânii pe același ecran în paralel, astfel încât putem să ne dăm seama dacă avem asimetrii de densitate.

La ecografie, examinarea este dinamică, medicul mișcă mâna, imaginile sunt mișcate pe ecran și examinările se fac începând cu un sân, după care cu celălalt. Deci nu putem compara live sânul stâng cu sânul drept ca să vedem asimetriile. De cele mai multe ori, microcalcificările se văd doar la mamografie. La fel, ne ajută şi la vizualizarea unor îngroșări cutanate sau discrete retracții cutanate care la ecografie pot fi ratate pentru că pacienta stă pe spate şi zona arătă altfel decât atunci când stă în picioare”, a explicat dr. Cocias.

Cum poate fi diminuat disconfortul la mamografie

În ceea ce priveşte iradierea mamografului de care se tem multe paciente, radiologul dă asigurări că doza este una controlată şi foarte mică. Cât despre durerea resimţită în timpul investigaţiei, medicul a subliniat că răbdarea asistentei medicale este esenţială pentru ca mamografia să fie o experienţă cu disconfort minim. Totodată este important ca pacientele să cunoască mai multe aspecte.

“Pentru doamnele care au menstruaţie, mamografia se face la câteva zile după aceasta pentru a nu exista dureri mamare, pentru că este clar că vor avea dureri şi la compresia sânului. Sânii ar trebui să fie moi şi nedureroşi pentru a nu avea disconfort la mamografie. Doamnele aflate la menopauză, la fel, trebuie să vină la mamografie, atunci când simt sânii mai moi. Contează și blândeţea asistentei, care poate să efectueze o compresie mai rapidă sau mai lentă a sânului, dar și comunicarea cu pacienta căreia trebuie să i se explice că, cu cât compresia este mai mare, imaginea este mai bună și nivelul de iradiere este mai mic. De aceea se face comprimarea, pentru că ne dorim să avem o grosime a sânului mai mică, pentru că și doza de iradiere va fi mai mică. Suprafața prin care trec razele e mai mică, deci doza încasată de paciente va fi mai mică. În plus, imaginea e mai bună.
În cazul sânilor mici şi denşi, într-adevăr, examinarea este puțin mai dificilă, dar nu este imposibilă, și asistenta poate să efectueze treptat gradul minim de compresie acceptabil”, a subliniat medicul.

Nu în ultimul rând, tipul mamografului poate da nu numai o imagine mai bună, dar poate oferi şi o experienţă mai puţin dureroasă.

“Acum toate aparatele sunt digitale, iar cele mai noi au padela care apasă sânul dintr-un plastic flexibil. Totodată au colţurile rotunjite şi sunt mult mai confortabile. Dar cel mai important este să le explici pacientelor ce se va întâmpla, să le ceri acceptul de a apăsa puțin mai tare pentru o imagine mai bună şi astfel, ele nu vor fi speriate pentru că vor şti ce se întâmplă şi vor simţi empatie şi răbdare, foarte importante pentru ca investigaţia să decurgă cât mai bine”, a spus medicul.

Mituri despre mamografie

Cele două investigaţii pincipale ale sânului sunt deosebit de importante şi se completează una pe cealaltă, mai spune radiologul. Din păcate peste 80% dintre cancerele mamare descoperite în România sunt în fază avansată atunci când şansele de vindecare scad considerabil şi la fel speranţa de viaţă.

“Noi nu avem un program naţional de screening pentru cancerul mamar şi cred că şi asta contribuie la numărul mare de cazuri depistate anual. Făcând din 2 în 2 ani mamografie, se pot depista cancerele incipiente, iar pacienta scapă de cele mai multe ori de chimioterapie. O leziune mică se operează mai uşor, cu păstrarea sânului, fără chimioterapia de care se sperie cele mai multe paciente. Statistic, 1 din 9 femei ar putea face cancer cândva pe parcursul vieții, unele mai devreme, altele mai târziu.
Atunci, dacă este cea mai frecventă afecțiune malignă a femeii, de ce să nu o descoperim la timp și să o tratăm, și pacienta să aibă o speranță de viață mult mai bună și o calitate a vieții mai bună?

O mastectomie nu este numai o problemă medicală, ci şi una psihologică pentru că femeia care rămâne cu un sân sau chiar fără ambii, se va vedea diferit, iar viaţa ei se va schimba. Cred că atunci când pacienta este invitată la investigaţie şi mai multe femei în jurul ei au făcut investigaţia, motivele neprezentării la timp dispar: teama de diagnostic care este cea mai mare, lipsa banilor, a timpului etc. În plus, în cadrul programelor naţionale, acestea vor fi mai bine informate şi vor înţelege că multe zvonuri pe care le-au auzit despre mamografie nu au fundamente ştiinţifice”, a explicat dr. Cocias.

Medicul radiolog a ţinut să precizeze că multe dintre temerile pacientelor ţin, de fapt, de nişte mituri infirmate de ştiinţă.

“Mamografia nu provoacă cancer, ci îl poate descoperi la timp. Nu există dovezi care să arate că acea compresie a provocat un cancer de sân. Iradierea este de cel puţin 20 de ori mai mică decât în cazul unui tomograf, iar oamenii fac CT-uri pentru multe dureri fără să îşi pună problema de iradiere. La fel, se spune că biopsia poate da metastaze acolo unde există un cancer. Nimic mai fals. Doamnele pe care nu le-a înţepat nimeni, dar au venit cu metastaze, ce explicaţie ar avea? Neprezentarea la medic este o problemă psihologică în care oamenii, în general, găsesc orice motiv ca să nu se controleze de frică să nu afle că ar putea avea ceva. Dar doar pentru că nu ştiu, nu înseamnă că nu li se poate întâmpla”, a precizat dr. Cocias.

Când este indicat RMN-ul mamar

RMN-ul mamar se face doar în cazuri selectate, explică dr. Cocias, numai cu substanţă de contrast.

“RMN-ul mamar se poate face la pacientele la care am descoperit un nodul malign, dar este un anumit tip de cancer care poate să fie bilateral și atunci vrem să știm ce se întâmplă în ambii sâni. Sau la pacientele tinere cu cancer mamar descoperit, pentru că există posibilitatea ca ea să aibă niște mutații genetice care să ducă la apariția altor leziuni. Și atunci, pentru a opera în siguranță, să putem face un sector, nu numai mastectomie, trebuie să fim siguri că are doar leziunea respectivă cu dimensiunile pe care le-am măsurat la ecografie și mamografie”, a menţionat medicul.

Investigaţiile, mai spune medicul, trebuie corelate cu consultul de specialitate, cu discuţia cu pacienta care poate da indicaţii despre starea sânilor ei după autopalpare. Este bine de ştiut că nu doar femeile pot face cancer mamar, ci şi bărbaţii. Aceştia pot dezvolta un cancer de sân din cauza unor motaţii genetice, ale unor dezechilibre hormonale sau din cauza expunerii la radiaţii şi unele substanţe chimice.

Editor : A.D.V.