România ocupă primele locuri în topurile internaționale în puține dintre situații. Cu toate acestea, sunt câteva industrii care ne-au făcut faimoși în străinătate, cum ar fi cea IT sau a viticulturii. Totuși, mai există una care se află aproape într-o zonă gri din punct de vedere legislativ, dar care ne-ar situa printre primele poziții la nivel global. ANAF, instituția care se ocupă de colectarea taxelor de la români, a pierdut totuși numărul persoanelor care fac videochat în țara noastră. În 2023, șeful instituției știa exact câte sunt, chiar și câte firme sunt în industrie, la trei ani distanță, aceeași instituție „nu mai poate identifica numărul exact”. Digi24.ro a obținut în exclusivitate explicația autorităților și are ultimele date prezentate public.
Românii care stau în marile orașe au văzut cel puțin un panou publicitar pe zi care invită tinerele și tinerii din România să „câștige ușor”.
Mulți dintre aceștia au dat curs acestor invitații și astfel România a devenit una dintre cele mai mari producătoare de conținut în fața camerelor de filmat.
În condițiile în care țara noastră are una dintre cele mai mici rate de colectare a taxelor la nivelul UE, digi24.ro a întrebat câți bani aduc la bugetul de stat lucrătorii din acest domeniu. Doar că, aproape deloc surprinzător, autoritățile nu sunt capabile să ofere o cifră exactă din motiv „de legislație”.
Banii care intră într-o gaură neagră
În lupta cu evaziunea fiscală, cei de la Antifraudă anunță sporadic „războaie” pe care le încep cu românii care nu vor să-și împartă veniturile cu statul.
Șefii instituției ies în declarații publice și anunță triumfalist că „gata, de astăzi nu mai scapă niciun leu printre degete”. Din păcate, de cele mai multe ori războiul rămâne doar la nivel de promisiune de campanie. Fie că vorbim despre celebrii artiști care uită să declare veniturile de milioane din dedicații, sau românii care își câștigă pâinea prin discuții mai puțin filtrate cu alți utilizatori din întreaga lume.
În anul 2025, șefii de la Antifraudă anunțau că: „Inspectorii au găsit cel puțin 500 de persoane care activează în sectorul videochatului și au venituri nedeclarate de milioane de lei”.
Ne rămân în minte două sintagme din acest anunț al autorităților: „500 de persoane” și „milioane de lei”. La prima vedere poate părea un succes în combaterea evaziunii.
Doar că în aceeași declarație, oficialii adăugau că inspectorii sunt în imposibilitatea de a recupera acest prejudiciu pentru că: „Cei din industria de videochat sau creatorii de conținut (…) au sediul undeva pe o insuliță legată de Canada, te duci cu bărcuța să le duci o notificare din partea noastră”.
Chiar și așa, aceste cifre sunt doar o picătură într-un ocean compus din sute de mii de lucrători în această industrie, după cum mărturisea chiar fostul șef al ANAF, în exclusivitate pentru digi24.
Câte persoane fac videochat în România
Informațiile celor de la ANAF par că variază foarte mult de la an la an sau de la mandat la mandat. În 2023, șeful de atunci știa exact câte persoane profesează în această industrie și câți bani vin la bugetul de stat.
Declarațiile fostului șef sunt contrazise chiar de către un fost coleg de-al său care spune că în multe dintre situații, banii sunt practic imposibil de urmărit.
Iată ce declara fostul șef al ANAF, la Digi24, în 2023: „Astăzi, dacă vorbim de veniturile care se obțin de pe platformele de videochat, aflăm orice informație. Există cinci platforme mari, unde orice firmă care funcționează în România pe acest domeniu de activitate are un contract cu ei și de acolo primesc bani. Acești bani intră prin bancă, îi putem urmări. Este un fenomen.
Această industrie a videochat-ului a luat o explozie foarte mare în ultima perioadă, în România”, a mai spus președintele ANAF.
Tot el a mai adăugat că sunt 5.000 de societăți care au acest obiect de activitate, la noi în țară, fiind un număr mare. Pe lângă aceste societăți, ar fi 400.000 de persoane care lucrează în videochat, pentru că veniturile sunt mari, mai preciza Lucian Heiuș.
Ce spune ANAF la trei ani distanță pentru digi24.ro
Gaura bugetară în România este tot mai mare de la an la an. Prin urmare, ne-am fi gândit că eforturile de a aduna fiecare bănuț s-au amplificat direct proporțional cu mărimea deficitului. Realitatea, însă, e din nou puțin alta.
Într-un răspuns pentru digi24.ro, ANAF spune că nu poate identifica numărul exact al lucrătorilor din această industrie și, implicit, sumele pe care aceste persoane le varsă în visteria statului.
„Având în vedere adresa dumneavoastră înregistrată la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) Sub nr.5*****/14.09.2026, referitor la contribuabilii care desfășoară activități economice în domeniul menționat, vă comunicăm următoarele:
În clasificarea ocupațiilor din România (COR) și clasificarea activităților din economia națională (CAEN) nu este evidențiat distinct și explicit domeniul de tip „videochat”.
De asemenea, pentru persoanele fizice, în sistemul declarativ actual reprezentat de Declarația unică (Formular 212 – privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice), veniturile realizate din această activitate nu au o încadrare distinctă.
Astfel, suntem în imposibilitatea furnizării informațiilor din segmentul economic menționat de dumneavoastră”, se arată în răspunsul primit de către digi24.ro.
Asociațiile de profil se judecă cu MAI pentru a afla dacă este legal ceea ce fac
Pentru ca situația să fie de-a dreptul kafkiană, s-a ajuns în punctul în care o asociație de profil a atacat în instanță Ministerul Afacerilor Interne pentru că Poliția refuză să le spună dacă este legal ceea ce fac sau nu.
Mai exact, dintr-un comunicat remis de către cei de la „A.D.U.L.T” suntem informați că un judecător va spune cine are dreptate.
„În esență, Asociația A.D.U.L.T. a cerut Ministerului Afacerilor Interne să precizeze dacă activitățile economice de masaj erotic și videochat destinate adulților, atunci când exclud raporturile sexuale, sexul oral și sexul anal, sunt considerate activități legale sau dacă autoritățile le încadrează în sfera penală și, în acest din urmă caz, în baza cărui text de lege.
MAI nu vrea să răspundă la această întrebare, motivând că nu ar fi de interes public, în ciuda faptului că mii de români lucrează în aceste domenii.
Miza procesului depășește industria adult. Întrebarea de fond este dacă o autoritate publică poate refuza să explice cetățenilor și antreprenorilor cum interpretează și aplică legea, pentru ca ulterior aceștia să riște controale, închiderea afacerilor sau acuzații penale tocmai din cauza lipsei de claritate”, se arată în comunicatul remis.
Ce spune legea
Pe platformele dedicate activității firmelor se poate găsi ușor informația că aceste firme sunt înregistrate pe domenii care de care mai interesante.
Cel mai folosit și potrivit cod CAEN pentru activitatea de videochat în România este CAEN 9609 (Alte activități de servicii personale n.c.a.) sau, alternativ, coduri din sfera IT și portaluri web, cum ar fi CAEN 6312 (Activități ale portalurilor web) sau CAEN 6311.
CAEN 9609: Acoperă alte activități de servicii personale n.c.a. (neclasificate în altă parte) și este des recomandat pentru PFA-uri sau studiouri deoarece reflectă natura serviciilor personalizate de divertisment digital.
CAEN 6312: Activități ale portalurilor web.
CAEN 6311: Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe.
Constatăm că activitatea se întinde de la „activități de servicii personale” până la „prelucrarea datelor”. Totuși, chiar dacă toate firmele care-și desfășoară activitatea sunt înregistrate legal, există un vid legislativ care ar putea fi rezolvat ușor în Parlament și care ar preveni evaziunea fiscală din prezent.
Editor : Alexandru Rotaru
About the Author
