Curtea Constituțională a României a declarat inadmisibilă, cu majoritate de voturi, cererea premierului Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în disputa legată de plata restanțelor salariale ale magistraților. CCR a constatat că sesizarea urmărea, în realitate, contestarea unei hotărâri judecătorești, iar procedura conflictului constituțional nu poate fi folosită drept cale de atac.
ACTUALIZARE 13:23 Curtea Constituțională a precizat că argumentele invocate de Guvern vizau exclusiv modul în care instanța a soluționat procesul: judecarea cererii de recuzare, ritmul în care s-a desfășurat procesul, calificarea cauzei drept urgentă, termenul de executare, penalitățile stabilite și interpretarea normelor aplicabile. Aceste aspecte privesc legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești și pot fi contestate numai prin căile de atac prevăzute de lege, a explicat CCR.
„Atribuția prevăzută de art. 146 lit. e) din Constituție nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești și nu poate transforma Curtea Constituțională într-o instanță de control judiciar”, se arată în comunicatul CCR.
Curtea a subliniat că nu are competența de a modifica sau desființa hotărârile instanțelor. În aceste condiții, judecătorii constituționali au apreciat că sesizarea depășește domeniul unui conflict juridic de natură constituțională și urmărește schimbarea unei soluții pronunțate de o instanță. Decizia este definitivă și general obligatorie. Motivarea integrală urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.
Știrea inițială
În luna iulie, Bolojan motiva demersul la CCR prin faptul că instanţa de judecată „s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice”, potrivit Agerpres.
El argumenta că „puterea judecătorească nu are nici competenţă tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector”, respectiv în zona de Justiţie.
În opinia sa, „instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional”, act ce reprezintă „o ingerinţă directă” în activitatea executivă a statului.
Pe 5 mai, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea introdusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor.
Premierul interimar vorbea de o sumă de 4,8 miliarde de lei, care reprezintă restanţe salariale câştigate în instanţă.
Curtea de Apel a mai stabilit că Guvernul şi Ministerul Finanţelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, adică 48 de milioane de lei, dar şi cu amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
About the Author
