Șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, avertizează că perioada banilor ieftini și a creșterii economice suficient de rapide pentru a ține datoriile sub control s-a încheiat. Datoria publică globală se apropie de nivelurile de după cel de-al Doilea Război Mondial și ar putea depăși 100% din PIB înainte de 2030. În paralel, economia mondială este lovită de prețurile ridicate la energie, în timp ce boom-ul investițiilor în inteligența artificială aduce atât oportunități, cât și riscuri, arată Euronews.
Vorbind miercuri la Singapore, înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale de săptămâna viitoare, la Bangkok, Georgieva a cerut guvernelor puternic îndatorate să-și disciplineze cheltuielile și a indicat că băncile centrale ar putea avea nevoie de o politică monetară mai restrictivă.
Potrivit șefei FMI, perioada în care guvernele se puteau baza pe bani ieftini și pe o creștere economică rapidă pentru a-și menține datoriile sub control s-a încheiat.
„Factorii de decizie nu se mai pot baza doar pe rate de creștere mai mari pentru a rezolva problemele fiscale”, a afirmat Kristalina Georgieva.
Datoria globală, aproape de un nivel record
Datoria publică la nivel mondial se apropie de nivelurile înregistrate ultima dată după cel de-al Doilea Război Mondial și ar putea depăși 100% din PIB înainte de 2030, a avertizat șefa FMI.
Ea a indicat economiile dezvoltate drept „cei mai mari vinovați” și a criticat lipsa unor măsuri decisive în statele cu datorii ridicate.
„Cu toate acestea, nu observăm măsuri decisive în economiile avansate cu datorii mari, unde este nevoie urgentă de planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu”, a spus Georgieva. „Spațiul fiscal are nevoie urgentă de realimentare”, a adăugat ea.
Costurile împrumuturilor sunt deja în creștere. Randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani din Statele Unite, Germania și Japonia se află la cele mai ridicate niveluri înregistrate din 2007, 2009 și, respectiv, 1996.
Dobânzi mai mari pentru a ține inflația sub control
În ceea ce privește politica monetară, Georgieva a descris recentele majorări ale dobânzilor efectuate de Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei drept „extrem de adecvate”.
„Acum ar putea fi un moment potrivit pentru o orientare prudentă, dar mai restrictivă, a politicii monetare în multe țări”, a afirmat șefa FMI.
Mesajul vine într-un moment în care economia mondială este supusă unor presiuni simultane: pe de o parte, creșterea costurilor energiei, iar pe de altă parte, investițiile masive în inteligența artificială.
Energia scumpă pune presiune pe economia mondială
Georgieva a avertizat că economia globală este trasă în direcții opuse de un șoc negativ al ofertei de energie, generat de războiul din Iran, și de un șoc pozitiv al cererii, alimentat de dezvoltarea inteligenței artificiale. „Impactul combinat al acestor două forțe este extrem de inegal la nivel mondial”, a spus ea.
Prețurile petrolului se mențin în jurul valorii de 100 de dolari pe baril, mult peste nivelul de 89 de dolari pe baril estimat de FMI în luna iulie pentru acest an.
În prognozele sale de atunci, FMI estima o creștere economică globală de 3% în 2026 și de 3,4% în 2027.
Georgieva a avertizat însă că efectele crizei energetice ar putea persista chiar și după încheierea războiului. „Chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia în curând, problema prețurilor ridicate la energie va persista probabil încă o perioadă”, a afirmat șefa FMI.
Boom-ul IA, o oportunitate, dar și un risc
Kristalina Georgieva a vorbit și despre dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale, pe care o consideră una dintre principalele forțe care vor influența economia mondială în următorii ani.
„Fie că o iubim, o urâm sau ne temem de ea, IA este aici”, a spus Georgieva, descriind tehnologia drept „un factor-cheie al soartei relative a țărilor în economia mondială”.
Potrivit estimărilor FMI, dacă este utilizată corect, inteligența artificială ar putea stimula creșterea economică globală cu până la jumătate de punct procentual pe an.
Pe parcursul unui deceniu, acest efect ar echivala cu adăugarea „unei economii de dimensiunea ASEAN la economia mondială”, a afirmat Georgieva, referindu-se la organizația care reunește statele din Asia de Sud-Est.
„Un șoc de amploare” pentru investitori
În același timp, șefa FMI avertizează că boom-ul investițiilor în IA vine cu riscuri importante. „Boom-ul dezvoltării IA are un caracter inflaționist”, a spus Georgieva. Ea a arătat că investițiile în această tehnologie, raportate la dimensiunea economiei, ar putea depăși valurile anterioare de investiții în infrastructură, precum cele din căile ferate, rețelele electrice și telecomunicații.
O eventuală dezamăgire a investitorilor în ceea ce privește perspectivele IA ar putea deveni „un șoc de amploare”, a avertizat ea.
Georgieva a enumerat și alte riscuri asociate dezvoltării rapide a inteligenței artificiale, de la pierderea locurilor de muncă și atacuri cibernetice până la apariția unor modele de ultimă generație care ar putea „scăpa de sub controlul uman și să devină incontrolabile”.
FMI urmează să publice săptămâna viitoare, la reuniunile de la Bangkok, noile sale previziuni privind evoluția economiei mondiale.
Editor : C.A.
About the Author
