Securitatea Mării Negre este din nou pusă sub semnul întrebării după recentele atacuri cu drone asupra navelor comerciale. Incidentele readuc în atenție vulnerabilitățile apărării europene semnalate de un raport UE, care indică lacune critice în capacitățile navale.
Dronele au provocat un șir de distrugeri în Marea Neagră, scufundând nave comerciale, provocând incendii la bordul acestora și ucigând civili, o situație care scoate la iveală dificultățile cu care se confruntă Europa în protejarea uneia dintre cele mai vulnerabile regiuni maritime ale sale.
Premierul bulgar Rumen Radev a descris drept „absolut inacceptabil” atacul cu drone produs marți, la aproximativ 130 de kilometri de coasta Bulgariei. O navă comercială s-a scufundat, iar alta a fost avariată. Radev nu a atribuit responsabilitatea pentru atac, ancheta fiind încă în desfășurare.
Luni, o navă cargo deținută de o companie turcă și care transporta cereale ucrainene a luat foc și ulterior s-a scufundat în largul României. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că nava fusese atacată de drone rusești. Două persoane aflate la bord au murit.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat ambele incidente. „Situația din Marea Neagră este din ce în ce mai îngrijorătoare”, a declarat ea. „Atacurile asupra navelor civile sunt inacceptabile.”
Incidentele readuc în atenție capacitatea Europei de a proteja transportul maritim și infrastructura critică din Marea Neagră, la mai bine de un an după ce UE a lansat o strategie menită să consolideze securitatea în regiune, scrie Euronews.
Strategia UE pentru Marea Neagră
Când Strategia de securitate pentru Marea Neagră a fost prezentată, în mai 2025, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, avertiza că regiunea resimte efectele războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
„Regiunea Mării Negre este o țintă principală pentru acțiunile hibride. Uniunea Europeană urmărește să consolideze cooperarea pentru combaterea atacurilor cibernetice, a dezinformării și a altor acțiuni ostile”, declara Kallas. „Încălcările repetate ale spațiului aerian și atacurile asupra porturilor și rutelor maritime evidențiază această realitate.”
Politica UE urmărea să asigure securitatea acestui coridor maritim și să protejeze infrastructura și obiectivele critice, precum instalațiile offshore și cablurile submarine.
Strategia prevedea și dezvoltarea unui Centru de Securitate Maritimă la Marea Neagră, destinat coordonării sprijinului și consolidării cooperării între gărzile de coastă, printre alte activități. Centrul ar urma, de asemenea, să analizeze datele provenite de la senzorii amplasați pe fundul mării și să avertizeze aliații în privința potențialelor pericole și amenințărilor.
Întrebat despre eficiența strategiei în contextul incidentelor din această săptămână, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Christian Wigand a declarat că, în cadrul acesteia, au fost inițiate 65 de proiecte în valoare de 200 de milioane de euro.
„În acest context, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă și-a oferit sprijinul autorităților române și bulgare, în conformitate cu rolul său de a oferi sprijin la nivel european în domeniul siguranței maritime și al monitorizării situației”, a spus el. „România și Bulgaria au solicitat imagini din satelit pentru a îmbunătăți monitorizarea situației în urma atacurilor, iar în prezent le furnizăm aceste imagini.”
Referindu-se la Centrul de Securitate Maritimă la Marea Neagră, Wigand a precizat că este un proiect coordonat de România și Bulgaria, menit să contribuie la „îmbunătățirea monitorizării situației maritime și a infrastructurii critice”.
Un raport al Comisiei Europene din iulie privind implementarea Strategiei UE pentru Marea Neagră confirma că cele două țări au elaborat împreună conceptul centrului, care urmărește, printre altele, contracararea amenințărilor hibride complexe.
După incidentul din Bulgaria, ministrul român de Externe a declarat marți că centrul va funcționa în principalele porturi ale celor două țări, Constanța și, respectiv, Varna.
Lacune majore în capacitățile navale ale Europei
Însă o copie ajunsă în presă a importantului raport anual al UE privind pregătirea pentru apărare indică deficiențe majore în capacitățile de apărare ale Europei, în special în ceea ce privește războiul naval.
Documentul, elaborat de Agenția Europeană de Apărare cu contribuții din partea Comisiei și a Serviciului European de Acțiune Externă, analizează dacă cele 27 de state membre sunt pe drumul cel bun pentru atingerea obiectivului de pregătire pentru apărare până în 2030.
Deși guvernele UE intenționează să investească aproximativ 98,9 miliarde de euro în perioada 2024-2029 în capacități maritime, deficiențele actuale afectează numeroase tipuri de operațiuni navale.
„Persistă lacune critice în ceea ce privește muniția navală și stocurile de rachete, sistemele navale integrate de apărare aeriană și antirachetă (IAMD), capacitățile de atac la distanță mare și protejarea infrastructurii de pe fundul mării”, se arată în raport. Pentru remedierea problemelor, documentul recomandă trei direcții de acțiune:
- dezvoltarea capacității de monitorizare a domeniului maritim,
- echilibrarea investițiilor în platforme mari de luptă cu dezvoltarea capacităților navale de atac
- și investiții în mijloace de sprijin, precum cele destinate protejării infrastructurii submarine.
„Strategiile nu sunt suficiente”
Mihai Sebastian Chihaia, expert în securitate maritimă la European Policy Centre, consideră că Marea Neagră a primit prea puțină atenție în dezbaterea mai amplă privind apărarea Europei și susține că strategiile, singure, nu sunt suficiente.
„Avem destul de multe strategii, avem destul de multe direcții, dar pentru a securiza cu adevărat Marea Neagră ai nevoie, în realitate, de capabilități”, a declarat el pentru Euronews.
Printre acestea se numără capacitățile de colectare a informațiilor, precum senzorii și radarele. Chihaia consideră că NATO, pilonul central al apărării colective europene, ar putea elabora, la rândul său, o strategie dedicată Mării Negre.
În urma incidentelor cu drone produse la începutul acestei săptămâni, România, Bulgaria și Turcia au subliniat că își coordonează eforturile pentru consolidarea securității în regiune.
Chihaia spune însă că lipsește în continuare o viziune mai amplă asupra viitoarei arhitecturi de securitate a Mării Negre. În ciuda anilor de discuții, NATO nu a elaborat încă una. „Acest lucru nu s-a întâmplat”, a spus expertul.
Potrivit acestuia, rolul Comisiei este de a oferi statelor membre direcții și idei. Acestea pot include și opțiuni de finanțare, precum programul de împrumuturi pentru apărare Security Action for Europe (SAFE).
„Este vorba, de fapt, despre stimularea statelor membre să lucreze împreună, să dezvolte noi soluții tehnologice și să le integreze”, a explicat el.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Thomas Regnier a declarat că Bulgaria și România „joacă un rol crucial în apărarea flancului nostru estic”, adăugând că cele două țări primesc împreună 20 de miliarde de euro prin programul SAFE.
Editor : M.I.
About the Author
