Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, participă în perioada 8-9 octombrie la reuniunile Eurogrup și ECOFIN de la Luxemburg, într-un moment în care România trebuie să continue reducerea deficitului, dar nu are încă un Guvern cu puteri depline și nici un plan clar pentru bugetul din 2027. Oficialii europeni vor discuta despre coordonarea politicilor fiscale, Semestrul European și aplicarea noilor reguli de guvernanță economică.
Reuniunea miniștrilor de Finanțe readuce în discuție situația bugetară a României, aflată în procedură de deficit excesiv. Țara și-a asumat corectarea deficitului până în 2030, însă următorii pași depind inclusiv de măsurile care vor fi cuprinse în bugetul pentru anul viitor.
De această dată, discuțiile au loc într-un context politic complicat. România nu are un Executiv cu puteri depline, iar direcția fiscală a viitorului Guvern și modul în care va fi construit bugetul pentru 2027 nu sunt încă stabilite.
„Este acea reuniune a miniștrilor de Finanțe unde se discută și se iau decizii privind strategiile financiare ale fiecărui stat membru. Este o reuniune cu atât mai importantă pentru țara noastră, cu cât se discută inclusiv despre deficit și planul pentru a ieși din această procedură de deficit excesiv în care se află și România. Tocmai aceasta este problema: cum va prezenta Alexandru Nazare situația de la noi din țară? Mai exact, dacă România poate să se țină de promisiunea de a reduce deficitul sub pragul de 3% din PIB până în 2030. Este un angajament pe care ni l-am asumat deja”, a explicat jurnalista Digi24 Andreea Gheorghe.
Pe 8 octombrie, Alexandru Nazare participă la reuniunea Eurogrup în format extins, la care sunt prezenți miniștrii economiei și finanțelor din toate statele membre, inclusiv din țările care nu fac parte din zona euro. Pentru România, Ministerul Finanțelor indică drept teme relevante dezvoltarea piețelor de capital, eficiența finanțelor publice și impactul piețelor energetice asupra competitivității și costurilor din economie.
O zi mai târziu, ministrul va participa la reuniunea ECOFIN, unde vor fi analizate competitivitatea sectorului bancar, situația pieței energiei, implementarea planurilor de redresare și reziliență, Semestrul European și aplicarea cadrului de guvernanță economică.
România trebuie să continue reducerea deficitului
România se află în procedură de deficit excesiv din 2020. Consiliul Uniunii Europene a stabilit o traiectorie prin care dezechilibrul bugetar trebuie corectat până în 2030, iar deficitul să fie coborât și menținut sub pragul european de 3% din PIB.
Pentru fiecare an sunt stabilite limite privind creșterea cheltuielilor nete. În cazul României, recomandarea Consiliului prevede o creștere maximă de 2,6% în 2026 și de 4,6% în 2027. Respectarea acestei traiectorii depinde însă de măsurile pe care viitorul Guvern le va include în bugetul pentru anul următor.
Principala necunoscută este cine va construi bugetul pentru 2027 și ce măsuri va adopta pentru continuarea ajustării. Instabilitatea politică poate întârzia pregătirea bugetului și asumarea unor decizii privind veniturile și cheltuielile statului.
În mod obișnuit, în această perioadă ar trebui să fie conturate principalele direcții bugetare pentru anul următor. În lipsa unui Guvern cu puteri depline, nu este clar dacă viitorul Executiv va continua actualele politici fiscale sau va modifica prioritățile de cheltuieli și măsurile de creștere a veniturilor.
Datoria publică ar putea depăși 61% din PIB în acest an
Reducerea deficitului este importantă și pentru limitarea împrumuturilor contractate de stat. Pentru a acoperi diferența dintre venituri și cheltuieli, România trebuie să se împrumute, iar dobânzile plătite măresc, la rândul lor, presiunea asupra bugetului.
Comisia Europeană estimează că datoria publică va ajunge la 61,6% din PIB la finalul anului 2026 și va urca la 63,4% în 2027. Dacă actualele politici nu se schimbă, instituția proiectează că datoria ar putea ajunge în jurul nivelului de 90% din PIB în 2036, potrivit documentului publicat pe EUR-Lex.
Pe agenda ECOFIN se află și redresarea economică a Europei, inclusiv stadiul implementării Mecanismului de Redresare și Reziliență, plățile aflate în curs și constatările Curții de Conturi Europene privind eficiența investițiilor.
Miniștrii vor discuta și despre competitivitatea energetică, dezvoltarea rețelelor și a interconexiunilor, precum și despre necesitatea ca măsurile pe termen scurt adoptate în contextul scumpirii energiei să rămână temporare și țintite.
În marja reuniunii, Alexandru Nazare va avea mai multe întâlniri bilaterale, în cadrul cărora vor fi abordate teme de pe agenda europeană și consolidarea finanțelor publice.
About the Author
