Administrația Trump a exercitat presiuni asupra unor oficiali diplomatici din Uniunea Europeană, Canada și Lituania pentru ca aceștia să se retragă de la o conferință internațională dedicată combaterii dezinformării, după ce organizatorii au inclus în program sesiuni care avertizau asupra amenințării reprezentate de oficialii guvernului american și de influența SUA în general, potrivit unor fragmente dintr-o telegramă a Departamentului de Stat consultată de POLITICO. Documentul ar fi fost transmis inclusiv Ambasadei SUA din România.
Conferința, intitulată #Disinfo2026, se desfășoară miercuri și joi la Vilnius, capitala Lituaniei. În cadrul evenimentului au fost programate sesiuni în care Statele Unite sunt prezentate drept un actor implicat în „manipulare și interferență informațională străină” (FIMI), o caracterizare care a provocat nemulțumirea administrației Trump.
Potrivit telegramei, Departamentul de Stat le-a solicitat ambasadelor americane din mai multe state europene și din cadrul UE să transmită îngrijorările Washingtonului și să „evalueze” dacă guvernele implicate în conferință sunt de acord cu descrierea Statelor Unite ca actor FIMI.
FIMI este un termen utilizat de Uniunea Europeană pentru a descrie activități menite să denatureze informațiile disponibile publicului, inclusiv prin răspândirea dezinformării online, de regulă de către actori străini precum Rusia.
În documentul Departamentului de Stat se arată că evenimentul pune SUA în aceeași categorie cu „adversari străini precum Rusia și China”. Washingtonul consideră această abordare o „echivalență falsă”, care „ascunde amploarea și natura interferenței rusești și chineze în democrațiile noastre”.
Solicitarea adresată aliaților de a părăsi conferința pare să reprezinte un demers neobișnuit al administrației Trump de a exercita presiuni asupra unor guverne partenere pentru a limita criticile venite din partea cetățenilor europeni și a americanilor aflați în străinătate, scrie POLITICO.
Trei cetățeni americani au participat la una dintre sesiunile care au determinat redactarea telegramei.
Demersul se înscrie, totodată, în campania de presiune pe care administrația Trump o desfășoară de mai mult timp în Europa și care include critici repetate la adresa a ceea ce Washingtonul consideră a fi forme de „cenzură” practicate de Uniunea Europeană.
Ce i-a fost cerut Ambasadei SUA din România
Printre destinatarii telegramei s-au numărat ambasadele Statelor Unite din Franța, Norvegia, România și Polonia.
Fiecărei ambasade i s-a cerut să transmită guvernului țării gazdă, verbal și nu în scris, faptul că Statele Unite sunt nemulțumite de panelurile în care este discutată dezinformarea americană, potrivit telegramei și unui oficial american familiarizat cu situația. Oficialul a vorbit sub protecția anonimatului, întrucât nu era autorizat să discute public despre acest subiect, precizează POLITICO.
Una dintre mesele rotunde din program poartă titlul „SUA ca amenințare FIMI: recunoaștere, adaptare, ripostă”. La aceasta au fost invitați doi experți americani și un fost oficial al CIA, urmând să fie analizat modul în care Statele Unite au ajuns să fie considerate o amenințare în materie de dezinformare pentru Europa.
O altă sesiune, intitulată „Sub atac: Cum face față comunitatea de combatere a dezinformării presiunilor guvernului SUA”, urma să reunească experți juridici pentru a discuta despre amenințarea reprezentată de interdicțiile de călătorie impuse de guvernul american unor personalități europene.
Potrivit oficialului american citat de POLITICO, Departamentul de Stat le-a cerut unora dintre țările implicate, dar nu tuturor, să își reconsidere participarea la eveniment.
Oficiali din Norvegia, România și Polonia figurează în continuare pe agenda conferinței. Purtătorii de cuvânt ai ministerelor de externe din cele trei țări nu au răspuns solicitării POLITICO de a comenta situația.
Oficialii americani au contactat și Ministerul Afacerilor Externe al Franței, însă Parisul nu s-a retras de la conferință, potrivit publicației.
Disputa privind dezinformarea și libertatea de exprimare
Administrația Trump și aliații săi au încercat în repetate rânduri să determine statele membre ale UE să se alinieze la standardele de libertate de exprimare promovate de Washington, pe care unii oficiali europeni le consideră definite într-un sens prea larg.
Aceste demersuri au inclus critici publice, activități de lobby desfășurate în spatele ușilor închise împotriva unor acte legislative europene și impunerea unor restricții de viză pentru cetățeni europeni.
În Statele Unite, administrația Trump a desființat instituții guvernamentale care aveau ca obiectiv combaterea dezinformării, inclusiv structuri din cadrul Departamentului de Stat și al Departamentului pentru Securitate Internă.
Republicanii au criticat, de asemenea, unele dintre legile europene care obligă platformele de socializare să ia măsuri mai active împotriva informațiilor false distribuite online. Printre acestea se numără și reglementările privind verificarea vârstei pentru accesul la conținut potențial dăunător, despre care unii politicieni americani au susținut că reprezintă o formă de cenzură.
Canada și Lituania și-au retras sprijinul pentru conferință
Luni, Canada și Lituania le-au cerut organizatorilor să elimine siglele ministerelor lor de pe materialele conferinței, potrivit unui participant la eveniment.
Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), brațul diplomatic al Uniunii Europene, a făcut același lucru marți.
Adam Fivenson, care lucrează pentru Centrul pentru Securitate, Inovație și Noi Tehnologii din cadrul American University și a participat la una dintre sesiunile criticate de administrația Trump, a catalogat reacția Departamentului de Stat drept neobișnuită.
„Din punctul meu de vedere, observ o reacție foarte ciudată din partea Departamentului de Stat față de o conferință a experților care își exercită drepturile la libertatea de exprimare garantate de Primul Amendament pentru a discuta despre cum să punem capăt minciunilor și manipulării care subminează democrația și le fac rău familiilor și copiilor noștri”, a declarat Fivenson.
Sesiunea la care acesta a participat s-a desfășurat totuși conform programului.
Departamentul de Stat: „Nu ar trebui să fie o surpriză” că unele țări se retrag
Solicitat să comenteze informațiile, Departamentul de Stat a transmis un comunicat în care a apărat poziția administrației Trump.
„Deși nu putem comenta detaliile conversațiilor diplomatice, nu ar trebui să fie o surpriză faptul că țările s-ar retrage de la această conferință după ce au aflat că aceasta a etichetat SUA drept o «amenințare FIMI». Etichetarea Statelor Unite drept o «amenințare FIMI» – un termen rezervat în mod normal pentru a descrie operațiunile de influență ale adversarilor – subminează obiectivele comune și ar trebui să alarmeze părțile implicate”, a transmis Departamentul de Stat.
În urma discuțiilor cu oficialii americani, Canada și Lituania și-au retras sprijinul pentru conferință, ceea ce înseamnă că reprezentanții lor nu mai apar în paneluri și nici în materialele evenimentului.
SEAE a fost, de asemenea, eliminat din programul oficial, potrivit POLITICO.
Purtătorii de cuvânt ai SEAE și ai Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei au declarat că instituțiile s-au retras deoarece anumite părți ale programului conferinței nu erau aliniate cu pozițiile lor oficiale, fără să precizeze însă care sunt aceste poziții.
Lituania: Sesiunile despre SUA nu reprezintă poziția guvernului
Potrivit telegramei Departamentului de Stat, după discuțiile cu ambasada americană, ministrul de Externe al Lituaniei, Kęstutis Budrys, a transmis că sesiunile dedicate Statelor Unite nu reprezintă poziția guvernului de la Vilnius.
„Ministrul de externe al Lituaniei, (Kęstutis) Budrys, a declarat că sesiunile axate pe SUA nu reprezentau punctele de vedere ale guvernului lituanian și s-a angajat ca nimeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei să nu participe”, precizează telegrama.
Editor : Ana Petrescu
About the Author
