Ascensiunea partidelor de extremă dreaptă în Europa stârnește îngrijorări în NATO, pe fondul riscului ca acestea să reducă sprijinul public pentru creșterea bugetelor de apărare și pentru ajutorul militar acordat Ucrainei. În Franța, Italia, Germania, Polonia, România și alte state europene, formațiunile de dreapta radicală folosesc nemulțumirile legate de costul vieții pentru a contesta cheltuielile militare și proiectele comune de apărare ale Uniunii Europene, potrivit Politico.
Popularitatea tot mai mare a partidelor de extremă dreaptă din Europa stârnește îngrijorări în cadrul NATO cu privire la posibilitatea ca acestea să slăbească sprijinul public pentru reînarmare și pentru ajutorul militar acordat Ucrainei, într-un moment în care cresc riscurile unei confruntări cu Rusia.
În Franța, Italia, Belgia, Germania, Polonia și România, aceste partide încearcă să transforme nemulțumirile alegătorilor legate de costul vieții în opoziție față de sprijinul acordat Kievului, dar și în respingerea majorării bugetelor naționale de apărare și a unui rol mai important al UE în domeniul apărării. Pozițiile partidelor diferă însă considerabil de la o țară la alta.
Luna trecută, lidera partidului francez Raliul Național, Marine Le Pen, a cerut limitarea ajutorului acordat Ucrainei, afirmând: „Din punct de vedere financiar, nu mai putem face acest lucru”.
În Italia, Roberto Vannacci, fost general și europarlamentar care conduce partidul de extremă dreaptă Viitorul Național și care îi creează tot mai multe dificultăți premierului Giorgia Meloni, a cerut o reevaluare a cheltuielilor pentru apărare.
„Să evaluăm dacă aceste cheltuieli militare sunt justificate: în opinia mea, nu sunt, mai ales într-un moment în care prețurile materiilor prime ating niveluri record”, a declarat Vannacci săptămâna trecută.
Costul vieții pune presiune pe bugetele pentru apărare
Pentru partidele tradiționale din Europa, provocarea este menținerea sprijinului pentru bugete de apărare mai mari, într-un moment în care aceste cheltuieli intră în competiție directă cu finanțarea sistemelor sociale și a altor priorități interne.
„Oamenii se confruntă cu creșterea generalizată a costului vieții… așa că există spațiu pentru retorica populistă cu privire la cât de mult ar trebui să sprijinim financiar Ucraina sau cât ar trebui să investim în apărare”, a declarat Janne Kuusela, secretar permanent în Ministerul Apărării din Finlanda.
Dilema se accentuează pe măsură ce mai multe state importante membre ale NATO, printre care Franța, Italia și Polonia, se vor confrunta cu alegeri în 2027. În aceste țări, partidele de extremă dreaptă au șanse reale să ajungă la putere sau să își consolideze influența politică.
În același timp, mai multe state europene încep discuțiile privind bugetele pentru anul viitor.
Pentru NATO, o încetinire a ritmului de creștere a cheltuielilor pentru apărare ar complica eforturile de atingere a obiectivului Alianței de a aloca 5% din PIB pentru apărare și securitate până în 2035.
Patru diplomați NATO, care au solicitat anonimatul pentru a putea vorbi liber, au afirmat că acest risc reprezintă o preocupare tot mai mare. Unii dintre ei au precizat însă că efectele concrete ale schimbărilor politice s-ar putea vedea abia în următorul ciclu bugetar.
„Ne aflăm deja într-o situație în care trebuie să recuperăm decalajul” față de Rusia, a declarat un oficial militar al NATO. „Până acum, suntem pe o traiectorie pozitivă – dacă cineva închide robinetul, există riscul de a pierde capacități.”
Răsturnarea situației
Se estimează că țările europene și Canada vor cheltui în acest an 634 de miliarde de dolari pentru nevoile esențiale de apărare, cu 11% mai mult decât în 2025. Însă sprijinul public pentru majorarea acestor cheltuieli are limite.
În opt țări europene, în medie 46,2% dintre respondenți au declarat că nu ar susține creșterea cheltuielilor pentru apărare dacă aceasta ar presupune majorarea taxelor, în timp ce 35,5% s-au declarat în favoarea unei astfel de măsuri.
Datele provin dintr-un sondaj realizat în august, evaluat de Consiliul European pentru Relații Externe și furnizat publicației POLITICO.
În Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia, un număr mai mare de respondenți s-au opus creșterii taxelor pentru finanțarea cheltuielilor militare. În schimb, respondenții din Țările de Jos, Suedia și Regatul Unit s-au arătat mai dispuși să accepte taxe mai mari pentru finanțarea apărării.
În acest an au avut loc proteste la Roma, Bruxelles și Madrid împotriva creșterii cheltuielilor pentru apărare. Manifestanții au criticat reducerea fondurilor destinate spitalelor, universităților și serviciilor sociale pentru a face loc investițiilor militare.
Și sprijinul acordat Ucrainei este în scădere, potrivit sondajelor interne ale NATO realizate în această primăvară. Nivelul de susținere a scăzut de la 59% în 2025 la 55% în acest an, ajutorul militar letal fiind cea mai puțin populară formă de sprijin.
Reacțiile extremei drepte în domeniul apărării diferă de la o țară la alta și se încadrează, în linii mari, în trei categorii: opoziția față de ajutorul militar acordat Ucrainei, respingerea proiectelor de apărare la nivelul UE și criticarea creșterii cheltuielilor pentru apărare în general.
Cu toate acestea, toate aceste poziții riscă să încetinească efortul Europei de a se reînarma rapid și coordonat și de a contribui la limitarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
Partidul francez Raliul Național și Alianța pentru Unirea Românilor din România se opun ajutorului acordat Kievului. Partidul polonez Lege și Justiție și Partidul pentru Libertate din Țările de Jos se opun proiectelor de apărare derulate la nivelul UE. Alternativa pentru Germania și Viitorul Național din Italia critică, în general, creșterea cheltuielilor pentru apărare.
Critici la adresa extremei drepte
Adversarii politici ai extremei drepte avertizează că opoziția față de sprijinul acordat Ucrainei și față de creșterea cheltuielilor militare servește intereselor Kremlinului. „Presiunea din partea dreptei nu provine de fapt de la dreapta, ci în mare parte de la Moscova”, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius.
Partide precum Raliul Național și AfD au avut legături de lungă durată cu Rusia, deși în ultimii ani au încercat să se distanțeze de acestea.
Riscul politic diferă de la o țară la alta. Marine Le Pen este una dintre favoritele pentru președinția Franței, în timp ce AfD a obținut câștiguri la nivel regional în Germania, dar este puțin probabil să ajungă la putere la nivel național în viitorul apropiat.
Avansul extremei drepte pune însă partidele de centru sub presiune. Acestea trebuie să aleagă între susținerea creșterii cheltuielilor pentru apărare și adoptarea unor măsuri de reducere a acestora pentru a-și păstra sprijinul public.
„Există riscul ca curentul principal, în mod oficial pro-european, din întreaga Europă să fie prea timid pentru a face cheltuieli… așa cum ar fi necesar în domeniul apărării”, a declarat Paweł Zerka, cercetător principal în politici publice la Consiliul European pentru Relații Externe.
În timp ce Raliul Național al lui Marine Le Pen a indicat că ar respecta traiectoria actuală a Franței privind creșterea cheltuielilor militare, situația din Italia arată cât de puternică este presiunea politică asupra bugetelor de apărare.
Presiunea asupra cheltuielilor de apărare
Premierul Giorgia Meloni a propus săptămâna trecută reducerea cheltuielilor pentru apărare cu 8 miliarde de euro față de propunerea inițială a guvernului, pe fondul presiunilor exercitate de partenerul său de coaliție, partidul de extremă dreaptă Liga.
„Nu poți cheltui pe arme ceea ce nu poți cheltui pe pensii, reduceri ale accizelor sau facturi la utilități”, a declarat săptămâna trecută Claudio Borghi, senator din partea Ligii.
În Polonia, președintele Karol Nawrocki, susținut de partidul de dreapta Lege și Justiție, a încercat, fără succes, să blocheze accesul la aproape 44 de miliarde de euro din împrumuturile UE pentru apărare disponibile prin programul SAFE.
Nawrocki a susținut că acest program riscă să facă Polonia dependentă de Bruxelles și să împovăreze generațiile viitoare cu datorii.
Presiunea pentru regândirea cheltuielilor de apărare ar putea îngreuna finanțarea de către membrii NATO a capacităților pe care oficialii le consideră necesare pentru descurajarea Rusiei. În această lună, capitalele statelor membre încep discuțiile privind stabilirea planurilor de război ale Alianței, care trebuie finalizate până în 2029.
O încetinire a ritmului de creștere a cheltuielilor în state importante precum Franța și Italia ar avea efecte mai ample, deoarece aceste țări dețin o pondere semnificativă atât în investițiile europene în apărare, cât și în ajutorul acordat Kievului, a afirmat unul dintre diplomații NATO.
„Dacă țările mai mari încetează să mai înregistreze progrese, atunci NATO va înceta să mai înregistreze progrese”, a spus diplomatul. „Dacă slăbești NATO, slăbești capacitatea Europei de a se apăra și faci Ucraina… mai vulnerabilă.”
Evoluțiile politice ar putea afecta și viitorul buget al Uniunii Europene. Dacă negocierile pentru următorul buget pe termen lung al UE se vor prelungi până anul viitor, presiunile politice asupra cheltuielilor pentru apărare ar putea influența suma care va fi alocată acestui domeniu, a afirmat Guntram Wolff, cercetător principal și analist în economie de apărare la grupul de reflecție Bruegel.
„Naționaliștii sunt interesați doar de propria țară, nu doresc să colaboreze cu alte țări europene”, a declarat deputata germană Marie-Agnes Strack-Zimmermann, președinta Comisiei pentru apărare a Parlamentului European.
Editor : C.A.
