România nu a înregistrat creștere economică în trimestrul al doilea din 2026 față de primele trei luni ale anului, potrivit datelor provizorii publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, PIB-ul a scăzut cu 0,2% pe seria brută și cu 1,9% pe seria ajustată sezonier. În spatele stagnării se află două evoluții opuse: consumul gospodăriilor s-a redus cu 3,1%, în timp ce investițiile au crescut cu 19,9%.
Rezultatul vine după ce, în primul trimestru, economia s-a contractat cu 0,1% față de ultimele trei luni din 2025. Pe ansamblul primului semestru, scăderea a fost de 0,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe seria brută, și de 1,6% pe seria ajustată sezonier.
Diferența dintre cele două serii ține de modul de calcul. Seria brută arată evoluția înregistrată efectiv în perioada analizată, iar cea ajustată elimină efectele sezoniere și diferențele privind numărul de zile lucrătoare. Din acest motiv, pentru comparația dintre două trimestre consecutive se folosește seria ajustată sezonier.
INS a estimat valoarea PIB din trimestrul al doilea la 501,1 miliarde de lei pe seria brută și la 529,7 miliarde de lei pe seria ajustată. Sumele sunt exprimate în prețuri curente, în timp ce procentele care arată creșterea sau scăderea economiei sunt calculate în termeni reali, după eliminarea efectului prețurilor.
Consumul a tras economia în jos, investițiile au compensat scăderea
Cheltuielile gospodăriilor au scăzut cu 3,1% față de trimestrul al doilea din 2025 și au redus evoluția PIB cu 1,9 puncte procentuale. Consumul individual al administrațiilor publice s-a diminuat cu 1,7%, iar consumul colectiv al statului cu 1,5%.
Investițiile au avut însă cea mai importantă contribuție pozitivă. Formarea brută de capital fix, indicator care include investițiile în construcții, utilaje și alte active, a crescut cu 19,9% și a adăugat 4,3 puncte procentuale la evoluția PIB.
Exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 4%, iar importurile cu 3%. România a cumpărat însă din exterior mai mult decât a vândut, astfel că exportul net a rămas negativ.
Construcțiile au fost unul dintre principalele motoare ale economiei în această perioadă. Activitatea sectorului a crescut cu 15,4%, iar contribuția la evoluția PIB a fost de 1,2 puncte procentuale. Agricultura, silvicultura și pescuitul au avansat cu 6,1%, iar activitățile culturale, recreative și alte servicii cu 12,8%.
De partea cealaltă, industria s-a contractat cu 3,9%. Comerțul, transporturile, depozitarea, hotelurile și restaurantele au scăzut împreună cu 4,3%, iar tranzacțiile imobiliare au înregistrat un recul de 8,3%.
Informațiile și comunicațiile s-au redus cu 2,5%, iar activitățile care includ administrația publică, apărarea, învățământul, sănătatea și asistența socială au coborât cu 2%.
Scăderea economiei a fost mai mică decât estima inițial INS
Datele publicate vineri reprezintă a doua estimare provizorie pentru trimestrul al doilea. În varianta din septembrie, INS indica o scădere anuală de 0,4% pe seria brută. Noua evaluare arată o contracție de 0,2%.
Pe seria ajustată sezonier, reculul față de trimestrul al doilea din 2025 a fost revizuit de la 2% la 1,9%. Evoluția față de trimestrul precedent a rămas neschimbată, la 0%.
Modificările au fost făcute după revizuirea datelor pentru perioada 2018-2025 și a estimărilor aferente trimestrului al doilea din acest an. Primele date privind evoluția economiei în trimestrul al treilea vor fi publicate de INS pe 13 noiembrie.
Editor : A.D.
About the Author
