Un fost ofițer al serviciilor de securitate ucrainene, implicat într-un atentat cu bombă comis în iunie în Monaco și care a avut ca țintă un multimilionar, afirmă că, în opinia sa, acesta a fost autorizat de membri de rang înalt ai HUR, agenția de informații militare a Ucrainei, relatează BBC.
Într-un interviu exclusiv acordat sursei citate din închisoarea din Kiev, cu ajutorul avocatului său, Vitalii Jîkovîci a prezentat pentru prima dată propria sa versiune asupra tentativei de asasinat.
Omul de afaceri de origine ucraineană Vadim Ermolaev și fiul său în vârstă de 13 ani au fost grav răniți în urma exploziei, iar partenera sa a suferit leziuni catastrofale. Ermolaev a descris ulterior supraviețuirea lor ca fiind „nimic altceva decât un miracol”.
Jîkovîci se descrie drept un „freelancer” al serviciului de securitate ucrainean SBU și afirmă că Anastasia Berezovska, femeia surprinsă de camere în timp ce plasa bomba în Monaco, era „agenta” sa.
La o săptămână după atentatul cu bombă, cadavrul lui Berezovska a fost descoperit în pădurea situată la vest de Kiev, prezentând răni prin împușcare la cap. Însă Jîkovîci susține că nu a trimis-o să ucidă și că nici el nu a ucis-o.
A fost arestat și acuzat de uciderea ei, împreună cu un ofițer de informații în serviciu activ din cadrul HUR, Vladislav Reut. Reut a mărturisit inițial în fața anchetatorilor și i-a condus la mormântul superficial. Însă, câteva zile mai târziu, în fața instanței, și-a schimbat mărturia pentru a-l incrimina pe Jîkovîci.
Multă vreme, Jîkovîci însuși a păstrat tăcerea. Acum, răspunzând la întrebările adresate de BBC, el susține că Reut – pe care îl numește „Șeful” – ar fi „propus operațiunea” din Monaco împotriva lui Vadim Ermolaev.
„Constituie un motiv pentru desfășurarea operațiunii”
A înțeles că era vorba de o misiune oficială.
„După cum m-a informat Reut, această operațiune […] fusese autorizată și aprobată de superiorii lui Reut, care lucrau în cadrul Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării [HUR]”, spune el.
Distanțându-se de explozia în sine, el susține că Reut a cerut să o folosească pe Berezovska pentru atentat și că, atunci când Jîkovîci a refuzat – spunând că ea nu era pe deplin pregătită –, Reut a acceptat să o trimită în schimb în misiune de recunoaștere.
Reut a comunicat apoi direct cu Bereszovska, fără a-l include și pe el, potrivit lui Jîkovîci, care susține că Reut i-a furnizat și explozivii.
BBC a solicitat HUR să comenteze cele mai recente acuzații. Agenția a declarat anterior că este „hotărâtă să desfășoare o anchetă completă” și să ofere „sprijin deplin” organelor de aplicare a legii. Într-o declarație, SBU l-a descris pe Vitalii Jîkovîci doar ca fiind un „fost ofițer de aplicare a legii”.
Ermolaev a fost atacat în Monaco în timp ce se întorcea împreună cu familia de la o cină pe malul mării. O înregistrare video de supraveghere o arată pe Berezovska mergând puțin în fața grupului, apoi lăsând dispozitivul într-o geantă la pragul ușii lor. Explodează chiar în momentul în care se apropie, aparent surprinzând-o chiar și pe Berezovska prin puterea sa.
Ermolaev a declarat ulterior că, în opinia sa, ofițeri în activitate ai HUR, „persoane apropiate conducerii actuale și foste a agenției”, ar fi implicați în atac. El a cerut „adevărul, protecție și dreptate”.
Berezovska a fost identificată rapid ca fiind suspecta de comiterea atentatului, iar pe 2 iulie imaginea ei, preluată din înregistrările camerelor de supraveghere, a fost difuzată de Interpol. Ea fugise deja, traversând mai întâi Italia și Germania cu mașina, apoi luând un autobuz de la Frankfurt spre Ucraina.
Înainte însă să poată fi prinsă și interogată, a fost dusă în pădure de Reut și Jîkovîci și ucisă. Fiecare îl învinovățește pe celălalt pentru împușcarea ei.
Acest caz șocant a dat naștere la speculații intense, inclusiv cu privire la cine ar fi putut dori moartea lui Ermolaev și de ce, precum și dacă ar fi putut fi vorba de o tentativă de asasinat ordonată de stat, o operațiune neautorizată sau un fel de răzbunare criminală.
Omul de afaceri însuși, care a renunțat la pașaportul ucrainean în urmă cu câțiva ani și deține acum cetățenia cipriotă, a respins mai multe teorii. Printre acestea se numără ipoteza că atacul ar putea avea legătură cu o luptă între grupări de crimă organizată implicate în centre de apeluri frauduloase extrem de profitabile din Ucraina.
La începutul acestui an, o instanță din Estonia l-a condamnat pe fiul lui Ermolaev, Artur, pentru că a înșelat cetățenii țării cu milioane de euro prin intermediul unor astfel de „offisy”, așa cum sunt cunoscute rețelele de escrocherie în Ucraina.
Vadim Ermolaev a declarat pentru Ukrainska Pravda că „nu a avut niciodată nicio legătură cu nimic” din acest caz.
Acum, Jîkovîci a prezentat propria sa teorie. El susține că Reut i-a spus că atentatul cu bombă a fost o răzbunare pentru „finanțarea anexării Crimeei”, ceea ce el a înțeles că înseamnă că Ermolaev plătea impozite Rusiei din afacerile pe care le desfășura în Crimeea ocupată de Rusia.
„În opinia mea, acest lucru constituie un motiv pentru desfășurarea operațiunii”, a declarat el din închisoare.
Ermolaev a negat în repetate rânduri că ar mai avea vreun interes comercial legat de Rusia.
„50.000 de dolari nu se găsesc pur și simplu pe stradă”
Dar oare această poveste ar putea fi și mai neclară? La cea mai recentă audiere privind măsurile de arest preventiv, care a avut loc la Kiev, înconjurat de gardieni înarmați până în dinți, Vitalii Jîkovîci a luat cuvântul în public pentru prima dată de la arestarea sa. BBC a fost singurul reprezentant al presei prezent la fața locului.
La un moment dat, Jîkovîci a afirmat că Reut îi spusese, de fapt, că atacul din Monaco nu fusese „autorizat”.
„Cineva din rândul civililor a ordonat atacarea acestei ținte”, a spus acesta, fără a oferi explicații. Judecătorul l-a întrerupt atunci, reamintindu-i că se adresa unei ședințe publice.
Vitalii Jîkovîci a dezvăluit, de asemenea, că Reut a vorbit inițial despre două ținte. Întrebat, acesta a spus că nu poate dezvălui numele celui de-al doilea. Alte surse sugerează cu tărie că ar fi vorba de un blogger pro-rus judecat și condamnat în contumacie anul trecut de Ucraina pentru trădare.
Pe măsură ce ancheta continuă – atât în cazul atentatului cu bombă din Monaco, cât și al crimei din Ucraina –, familia Berezovska are la rândul ei numeroase întrebări. Femeia în vârstă de 39 de ani se afla în Germania încă de la începutul anului 2022, când a părăsit Ucraina ca refugiată împreună cu fiul ei mic.
Vitalii Jîkovîci susține acum că ducea o viață dublă, colaborând cu el în calitate de agent „împotriva Moscovei” – adică a Rusiei. El a spus că s-au cunoscut pe internet și a povestit pentru BBC că cei doi se străduiau să „respingă agresiunea armată a Federației Ruse”.
Soțul lui Berezovska a declarat pentru BBC că acuzația era „o prostie”. El consideră că ea a fost târâtă, fără să-și dea seama, în toată această poveste.
Jîkovîci susține că Berezovska l-a sunat a doua zi după atacul de la Monaco și că, atunci când a întrebat-o de ce a făcut asta, ea i-a spus că Reut îi promisese o sumă uriașă. „50.000 de dolari nu se găsesc pur și simplu pe stradă”, ar fi explicat ea.
Locuitorii satului ei au spus pentru BBC că Berezovska strângea bani pentru a-și cumpăra un apartament. Însă, când s-a deplasat în Ucraina pentru a-și ridica banii, a fost ademenită în pădure și împușcată.
Citește și:
Momentul exploziei de la Monaco, făcut public de procurorii ucraineni. Doi suspecți au fost arestați
Editor : A.M.G.
About the Author
