Președintele american Donald Trump, care și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a primi Premiul Nobel pentru Pace, nu a comentat direct decizia Comitetului Nobel de a acorda distincția juristei sud-africane Navanethem „Navi” Pillay. Liderul de la Casa Albă a redistribuit însă pe rețeaua Truth Social o postare critică la adresa laureatei, acuzată de autorul mesajului că ar fi o adversară a Statelor Unite și a Israelului.
La câteva ore după anunțarea premiului, administrația americană a impus noi sancțiuni Curții Penale Internaționale (CPI), instituție la care Pillay a fost judecătoare. Măsura riscă să amplifice tensiunile dintre Washington și aliații europeni, care au salutat decizia Comitetului Nobel, relatează The Guardian și Reuters.
Deși nu a făcut încă o declarație personală despre rezultatul votului Comitetului Nobel, Donald Trump a distribuit pe Truth Social un mesaj în care decizia de acordare a premiului este criticată dur.
„Comitetul Nobel s-a făcut de râs iremediabil şi a devalorizat cândva marele Premiu Nobel pentru Pace, acordându-i-l lui Navi Pillay de la ONU”, se arată în postarea redistribuită de președintele american.
Mesajul continuă cu acuzații la adresa juristei sud-africane, pe care o descrie drept „o adversară declarată a Americii şi a Israelului”. Autorul postării susține că Pillay ar fi sprijinit Hamas și ar fi condus o anchetă care a concluzionat că Israelul a comis un genocid, acuzații prezentate în mesaj fără a fi însoțite de dovezi.
Postarea îl laudă, în schimb, pe Trump pentru Acordurile Abraham și pentru eforturile pe care, potrivit autorului, le-ar fi depus în vederea eliberării ostaticilor, încheierii războiului dintre Rusia și Ucraina și reconstrucției Fâșiei Gaza.
„Preşedintele Trump ne-a adus Acordurile lui Abraham, pe care lumea le considera imposibile, iar acum le extinde! A adus acasă ostaticii când totul părea fără speranţă!”, afirmă autorul mesajului, care susține că aceste demersuri ar fi meritat recunoașterea prin Premiul Nobel pentru Pace.
Sancțiuni americane împotriva Curții Penale Internaționale
Administrația Trump a anunțat vineri noi sancțiuni împotriva CPI, instituție pe care Washingtonul o acuză de acțiuni îndreptate împotriva intereselor americane. Măsurile ar putea viza inclusiv companiile care furnizează servicii Curții, afectând capacitatea acesteia de a-și desfășura activitatea.
Secretarul de stat Marco Rubio a justificat decizia prin opoziția administrației americane față de posibilitatea ca instanța să îi urmărească penal pe cetățenii Statelor Unite.
„Preşedintele Trump nu va permite niciodată Curţii Penale Internaţionale să îi urmărească penal pe americani”, a declarat Rubio, într-un comunicat citat de Reuters.
„De aceea, astăzi, Statele Unite impun sancţiuni Curţii Penale Internaţionale. Vom interzice tranzacţiile cu această instanţă incorectă, tăindu-i resursele şi paralizându-i capacitatea de a funcţiona”, a adăugat secretarul de stat.
Washingtonul critică de mult timp activitatea Curții, în special mandatele de arestare emise pe numele unor oficiali israelieni, printre care premierul Benjamin Netanyahu. SUA au contestat și o anchetă anterioară privind acțiunile militarilor americani în Afganistan, închisă între timp de instanță.
Procurorul adjunct al Curții Penale Internaționale, Nazhat Shameem Khan, a condamnat sancțiunile și a avertizat că acestea vizează independența unei instituții judiciare internaționale.
„Sancţiunile au scopul de a submina statul de drept la nivel internaţional şi activitatea desfăşurată de o instituţie judiciară independentă”, a declarat Khan pentru Reuters.
Oficialul a dat asigurări că măsurile americane nu vor opri activitatea instituției.
„Activitatea noastră va continua în toate cazurile, anchetele şi urmăririle penale pe care le avem în derulare”, a afirmat procurorul adjunct al CPI.
Rubio a susținut că sancțiunile au fost concepute astfel încât Curtea și statele membre să poată răspunde preocupărilor Statelor Unite. Un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat a precizat că Trezoreria americană urmează să emită licențe menite să protejeze anumite interese ale SUA, ceea ce ar putea permite excepții de la unele restricții.
Sancțiunile americane pot avea consecințe care depășesc relațiile directe dintre Washington și CPI. În mod obișnuit, companiile cu sediul în SUA sunt împiedicate să colaboreze cu organizațiile sancționate, iar băncile, asigurătorii și furnizorii de software pot fi obligați să își întrerupă serviciile.
Reprezentanții Curții se pregătesc de luni de zile pentru posibilitatea unor sancțiuni împotriva instituției în ansamblu. Printre măsurile adoptate se numără înlocuirea unor programe Microsoft cu alternative open-source și pregătirea unor soluții pentru serviciile bancare și asigurările de sănătate.
La începutul săptămânii, grefierul Curții, Osvaldo Zavala Giler, a cerut Uniunii Europene să fie pregătită să activeze așa-numitul „mecanism de blocare”, instrument prin care statele europene pot încerca să se protejeze de efectele extrateritoriale ale sancțiunilor impuse de alte țări.
Ce rol a avut Navi Pillay la Curtea Penală Internațională
Navi Pillay, juristă sud-africană cunoscută pentru activitatea sa în domeniul justiției penale internaționale, a fost judecătoare la Camera de Apel a CPI între 2003 și 2008.
În motivarea acordării Premiului Nobel pentru Pace, Comitetul Nobel a declarat că a dorit să „transmită un mesaj” într-un moment în care „judecătorii şi instituţiile de drept internaţional sunt supuşi unor atacuri politice”.
Curtea Penală Internațională a fost înființată în 2002 pentru a judeca persoane acuzate de crime de război, crime împotriva umanității și genocid. Instituția are 125 de state membre, printre care toate țările Uniunii Europene și majoritatea statelor NATO. Statele Unite și Turcia nu fac parte din CPI.
Cu sediul în Țările de Jos, stat membru al UE și NATO, Curtea a beneficiat de-a lungul timpului de sprijinul multor state europene și al altor aliați ai Washingtonului. Noile sancțiuni americane riscă astfel să provoace tensiuni diplomatice suplimentare între SUA și partenerii săi occidentali.
Editor : Ana Petrescu
About the Author
