Atacurile rusești asupra Kievului, întreruperile de curent și amintirea unei ierni extrem de dificile îi determină pe tot mai mulți locuitori ai capitalei ucrainene să ia în calcul plecarea. Unii își duc familiile în străinătate, alții caută refugiu în sate aflate la distanță de infrastructura pe care Rusia ar putea-o viza. Un sondaj realizat în septembrie arată că 40% dintre ucraineni se gândesc să se mute dacă nivelul de trai continuă să se deterioreze. Între timp, autoritățile încearcă să consolideze sistemul energetic și să găsească soluții pentru persoanele vulnerabile, scrie BBC.
Pentru unii locuitori ai Kievului, perspectiva unei alte ierni în aceste condiții a devenit greu de suportat. Mariia Shostak, mamă a doi copii, își face bagajele și se pregătește să plece din micul său apartament. „Anul trecut a fost o iarnă foarte grea la Kiev”, spune ea.
Perioadele îndelungate cu temperaturi sub zero grade și întreruperile frecvente de curent, provocate de atacurile Rusiei asupra rețelei electrice a Ucrainei, au transformat iarna trecută într-una dintre cele mai dificile de până acum.
„Au fost zile și săptămâni de nesuportat. Am început să mă gândesc că nu voi mai trece printr-o altă iarnă ca aceasta”, povestește Mariia.
De această dată, femeia nici măcar nu așteaptă sosirea iernii. Ultimele atacuri rusești asupra capitalei au determinat-o să ia decizia de a pleca.
„Totul s-a schimbat la sfârșitul lunii august și la începutul lunii septembrie, când Kievul a început să fie atacat non-stop”, spune ea. „Înainte, dronele și rachetele erau interceptate undeva la periferie. Acum se întâmpla în centru, chiar deasupra capetelor noastre.”
După săptămâni de atacuri rusești tot mai intense, care până la sfârșitul lunii septembrie au vizat benzinării, centrale electrice și poduri importante peste râul Nipru, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat că orașul se confruntă cu o „situație extrem de dramatică”. Atacurile, a spus el, „distrug Kievul”.
Copiii Mariei, Artur, în vârstă de patru ani, și Kira, în vârstă de doi ani, s-au născut amândoi după invazia pe scară largă a Rusiei, începută în 2022. Mama lor nu vrea să-i supună unei alte ierni marcate de frig, pene de curent și bombardamente.
Familia intenționează să petreacă iarna în Hurghada, pe coasta Mării Roșii din Egipt. Mariia explică faptul că această destinație este mai ieftină decât multe opțiuni din Europa și, în același timp, oferă un climat mai cald. „Nu mă simt deloc în siguranță în Ucraina”, spune ea.
40% dintre ucraineni se gândesc să se mute dacă situația se înrăutățește
Mariia nu este singura care ia în calcul plecarea. Sondajele arată că mulți ucraineni împărtășesc aceleași temeri, chiar dacă nu toți au luat o decizie atât de radicală.
Un sondaj realizat în septembrie de compania de cercetare Gradus a arătat că 40% dintre ucraineni se gândeau să se mute dacă nivelul condițiilor de trai continua să se deterioreze. În schimb, 35% au declarat că nu s-ar muta în altă parte, în timp ce 25% erau indeciși.
Evgeniya Blyznyuk, fondatoarea și directoarea executivă a Gradus, spune că oamenii nu sunt preocupați doar de întreruperile de curent, ci și de posibilele dificultăți în aprovizionarea cu produse esențiale.
„Oamenii iau în calcul o combinație de factori de stres. Nu este vorba doar despre electricitate și întreruperile de curent, ca iarna trecută. Rușii vizează marile centre logistice, ceea ce înseamnă că populația își face griji în legătură cu produsele și cu alimentele pe timpul iernii”, a explicat Blyznyuk.
Atacurile recente ale Rusiei asupra podurilor, benzinăriilor și școlilor din Kiev au amplificat sentimentul de pericol și nesiguranță. Pentru familiile cu copii mici, perspectiva unei noi ierni în aceste condiții este deosebit de îngrijorătoare.
Copii afectați de bombardamente și de lipsa încălzirii
Iryna, care a cerut să nu-i fie dezvăluit numele de familie, povestește că fiicei sale, Polina, în vârstă de trei ani, i-a fost foarte greu să facă față condițiilor din iarna trecută.
„Uneori nu am avut încălzire săptămâni întregi, iar temperatura din apartament era de zero sau cinci grade. Așa că nu era deloc ușor să stăm aici cu un copil mic care era mereu bolnav”, povestește ea.
Experiențele recente ale familiei au agravat dificultățile cu care se confruntă fetița. „Anul acesta am avut parte de două atacuri cu rachete”, spune Iryna.
Prima explozie, produsă la începutul lunii iunie, a spart mai multe ferestre ale locuinței familiei, situată la marginea de nord-vest a Kievului. O lună mai târziu, după ce o parte dintre pagube fuseseră reparate, o a doua explozie, produsă chiar la baza blocului lor de zece etaje, a aruncat pământ în apartament. Familia a fost nevoită să se mute temporar în altă locuință.
În același timp, starea de sănătate a Polinei s-a deteriorat. Fetița suferă de anxietate severă, care s-a manifestat prin episoade de incontinență, vărsături și tremurături incontrolabile.
„Acum avem această problemă neurologică cu ea, așa că acesta este motivul pentru care ne gândim să plecăm. După fiecare bombardament apar simptome noi”, spune Iryna.
Soțul femeii se află în armată, iar ea nu a hotărât încă unde ar putea pleca împreună cu fiica sa. Munca pe care o desfășoară pentru o organizație neguvernamentală internațională i-ar putea permite să lucreze de la distanță din Polonia.
Iryna spune că inclusiv mesajele transmise de conducerea țării îi întăresc convingerea că plecarea ar putea fi necesară. „Președintele nostru spune că este mai bine să părăsim Kievul, deoarece acesta este ținta numărul unu”, afirmă ea.
Refugiu la țară, departe de infrastructura vizată de Rusia
Pentru alți locuitori ai capitalei ucrainene, soluția nu presupune plecarea în străinătate, ci mutarea într-o zonă rurală, mai departe de obiectivele care ar putea deveni ținte ale atacurilor rusești.
Olena Konoplia povestește că a petrecut săptămâni întregi căutând un loc potrivit, înainte de a se decide asupra unei căsuțe dintr-o comunitate rurală aflată la aproximativ două ore de Kiev.
„Am decis că cea mai bună opțiune ar fi un sat mic, fără fabrici, fără depozite și fără gări”, explică Olena. „Tot ce ar putea constitui o țintă pentru ruși.”
În ziua vizitei, Olena era ocupată să transporte provizii în noua locuință și să supravegheze montarea unei uși noi.
Potrivit tradiției ucrainene, un preot venise deja pentru a-i binecuvânta casa. Căsuța este dotată cu încălzitoare cu convecție alimentate cu gaz. Într-un hambar alăturat, femeia a pregătit și o rezervă de lemne de foc, pentru a se putea încălzi în cazul unor întreruperi de curent.
Olena a instalat deja și internet de mare viteză, de care are nevoie pentru activitatea sa la o fundație caritabilă cu sediul în Kiev.
Într-o perioadă în care sirenele de raid aerian se aud constant în capitală, iar exploziile sunt aproape zilnice, liniștea de la țară este ceea ce spune că îi lipsește cel mai mult.
„După câteva nopți petrecute aici, când pot să dorm, pur și simplu să dorm, fără explozii, fără sirene, mă simt mai bine. Pot să lucrez, să-mi scriu articolele, mă simt bine”, povestește ea.
Mama în vârstă a Olenei urmează să i se alăture în curând. Aceasta locuiește într-un cartier din Kiev pe care fiica sa îl consideră periculos. „Locuiește într-un cartier destul de periculos din Kiev și acest lucru îi afectează sănătatea”, explică Olena.
Nu toți locuitorii își permit să plece
O cabană la țară sau o călătorie de câteva luni în străinătate nu reprezintă însă o opțiune pentru toată lumea. Cei mai mulți locuitori ai Kievului vor încerca să treacă printr-o nouă iarnă dificilă în capitală, așa cum au făcut și în anii precedenți. Pentru mulți, plecarea ar însemna renunțarea temporară la locul de muncă, găsirea unei alte locuințe și reorganizarea vieții copiilor.
Autoritățile încearcă, la rândul lor, să pregătească orașul pentru lunile reci. Unele dintre cele mai vulnerabile categorii de persoane — vârstnicii și femeile cu copii mici — primesc oferte de cazare în sanatorii și centre de reabilitare reconvertite, situate în zonele împădurite de la periferia capitalei.
În paralel, în ultimele 18 luni a fost construită în jurul Kievului o rețea de aproximativ 15 centrale electrice de mici dimensiuni, menită să consolideze sistemul energetic al orașului, grav afectat de atacurile rusești.
Centralele au fost construite în buncăre fortificate și sunt protejate împotriva atacurilor cu drone prin intermediul unor cuști uriașe din oțel. Fiecare dintre ele poate furniza energie electrică și căldură pentru câteva sute de blocuri de apartamente înalte.
Cu toate acestea, companiile din sectorul energetic avertizează deja că ar putea fi necesare întreruperi programate de curent. În același timp, supermarketurile se confruntă periodic cu lipsuri ale anumitor produse, ceea ce sporește temerile legate de aprovizionare în lunile de iarnă.
Astfel, presiunea asupra locuitorilor care se gândesc să părăsească orașul devine tot mai mare, în timp ce autoritățile încearcă să limiteze efectele atacurilor asupra infrastructurii esențiale.
„Vor amâna plecarea până când condițiile vor deveni cu adevărat insuportabile”
Chiar și în aceste condiții, Evgeniya Blyznyuk nu se așteaptă la un exod în masă din Kiev. Ea consideră că mulți oameni vor ezita să plece atât timp cât își pot păstra locurile de muncă și copiii pot continua să meargă la școală.
Pentru numeroase familii, decizia de a părăsi capitala nu depinde doar de nivelul de pericol, ci și de resursele financiare, de posibilitatea de a găsi o locuință în altă parte și de capacitatea de a-și continua activitatea profesională.
În consecință, mulți locuitori ar putea aștepta până când situația se va agrava înainte de a lua o decizie definitivă. „Vor amâna plecarea până când condițiile vor deveni cu adevărat insuportabile”, spune Evgeniya Blyznyuk.
Pentru familiile care își fac deja bagajele, însă, experiența iernii trecute și intensificarea atacurilor rusești sunt suficiente pentru a căuta un refugiu înainte de venirea frigului. Pentru cei care rămân, următoarele luni vor însemna o nouă încercare de a face față bombardamentelor, întreruperilor de curent și incertitudinii privind încălzirea și aprovizionarea.
Editor : C.A.
About the Author
