Pisicile sunt asociate cu un nivel mai ridicat de fericire la nivel național, potrivit unui nou studiu realizat în 93 de țări. Cercetătorii au analizat relația dintre fericire, densitatea pisicilor domestice și expunerea la parazitul Toxoplasma gondii și au descoperit un paradox: țările cu mai multe pisici au raportat, în general, niveluri mai ridicate de fericire, dar și o expunere mai redusă la parazit. Oamenii de știință subliniază însă că rezultatele arată asocieri la nivel de țară și nu demonstrează că deținerea unei pisici îi face pe oameni mai fericiți, arată Science Alert.
Dacă vreți să sporiți starea de bine în familie, o pisică ar putea fi o alegere bună. Cel puțin aceasta este una dintre ipotezele pe care le poate alimenta un nou studiu realizat de o echipă internațională de cercetători.
Într-un studiu publicat în PLOS One, oamenii de știință au analizat date disponibile public din 93 de țări pentru a examina relația dintre nivelurile de fericire, densitatea pisicilor domestice și ratele de expunere la Toxoplasma gondii, parazitul pentru care felinele sunt gazde definitive.
Cercetătorii au vrut să afle dacă prezența unui număr mai mare de pisici este asociată cu un nivel mai ridicat de fericire și dacă expunerea la parazit influențează, la rândul său, această relație.
Analiza a inclus și indicatori economici, precum produsul intern brut pe cap de locuitor, nivelul veniturilor și cheltuielile pentru sănătate. Bogăția a fost inclusă deoarece reprezintă unul dintre factorii despre care se știe deja că sunt strâns legați de nivelul de bunăstare și satisfacție față de viață.
Studiul a găsit o asociere pozitivă între densitatea pisicilor și nivelul de fericire la nivel național. Cu alte cuvinte, țările în care existau mai multe pisici raportat la populație tindeau să aibă și scoruri mai ridicate de fericire.
Paradoxul Toxoplasma gondii
În același timp, cercetătorii au analizat și expunerea la Toxoplasma gondii, un parazit răspândit la nivel global.
Deși T. gondii este, de obicei, asimptomatic pentru majoritatea persoanelor sănătoase, infecția poate provoca probleme în anumite grupuri vulnerabile. Cercetările anterioare au analizat, de asemenea, posibilele legături dintre infecția cu acest parazit și anumite afecțiuni sau modificări neuropsihologice.
Una dintre cele mai surprinzătoare constatări ale noului studiu a fost însă faptul că țările cu o densitate mai mare de pisici tindeau să aibă niveluri mai scăzute de expunere la T. gondii.
La prima vedere, asocierea pare paradoxală. Pisicile sunt gazde definitive ale parazitului, astfel că s-ar putea presupune că un număr mai mare de feline ar însemna automat și o expunere mai mare a populației.
Datele analizate de cercetători au indicat însă contrariul. „Ceea ce am constatat este că țările cu un număr mai mare de pisici au înregistrat, în general, niveluri mai ridicate de fericire, în timp ce țările cu o expunere mai mare la Toxoplasma gondii au înregistrat, în general, niveluri mai scăzute de fericire”, afirmă autorii studiului.
Aceste rezultate aparent contradictorii necesită o analiză mai aprofundată. Cercetătorii sugerează că anumite țări sau particularități ale acestora ar fi putut avea o influență importantă asupra rezultatelor.
China, de exemplu, a înregistrat un scor de fericire relativ ridicat, în ciuda unei densități a pisicilor mai scăzute decât în multe dintre celelalte țări analizate.
Rolul bogăției și al îngrijirii animalelor
O posibilă explicație pentru rezultatele obținute este legată de condițiile în care sunt crescute și îngrijite pisicile.
În țările mai bogate, oamenii sunt mai predispuși să dețină animale de companie și au, în general, un acces mai bun la servicii veterinare. Pisicile sunt mai des ținute în interior, sunt duse regulat la medicul veterinar și primesc hrană comercială.
Toți acești factori pot reduce expunerea la paraziți și pot modifica relația dintre numărul de pisici și riscul de infectare cu T. gondii.
„Desigur, acestea sunt corelații la nivel național, așa că nu putem afirma că un număr mai mare de pisici face oamenii mai fericiți sau că Toxoplasma îi face mai puțin fericiți, dar tendințele sunt suficient de interesante pentru a merita o investigație mai aprofundată”, afirmă autorii studiului.
Cercetătorii subliniază, prin urmare, că rezultatele nu trebuie interpretate ca dovadă că simpla deținere a unei pisici crește fericirea unei persoane.
De asemenea, nu se poate concluziona că infectarea cu T. gondii provoacă o scădere a nivelului de fericire. Studiul analizează corelații între variabile măsurate la nivelul unor țări și nu poate stabili relații de cauzalitate.
„Factori biologici și ecologici”
Rezultatele sugerează că factorii biologici și ecologici ar putea avea un rol în determinarea nivelului de fericire, alături de factorii economici și sociali care sunt incluși, de obicei, în astfel de cercetări.
„Acest lucru contrazice presupunerea simplistă conform căreia deținerea unui număr mai mare de pisici înseamnă în mod necesar o expunere mai mare la paraziți și sugerează că factori precum modul de îngrijire a animalelor de companie, igiena și condițiile socio-economice pot fi importanți”, afirmă biologul Javier I. Borraz-Leon, de la Institutul Național de Psihiatrie „Ramón de la Fuente Muñiz” din Mexic.
Analiza a arătat că fericirea națională era asociată nu doar cu densitatea pisicilor, ci și cu indicatori socioeconomici precum venitul, PIB-ul pe cap de locuitor și cheltuielile pentru sănătate.
În analiza statistică multivariată, densitatea pisicilor și prevalența IgM pentru T. gondii au rămas printre cei mai importanți predictori statistici ai scorurilor de fericire. Modelul utilizat de cercetători a explicat aproximativ 47% din variația scorurilor de fericire între țările analizate.
De ce contează nivelul de fericire
Gradul de fericire sau lipsa acesteia în rândul populației poate avea efecte concrete asupra sănătății publice, motiv pentru care cercetătorii consideră că astfel de studii merită aprofundate.
Atunci când oamenii se confruntă cu stres, anxietate și un nivel scăzut de bunăstare, acestea pot fi asociate cu o stare generală de sănătate mai slabă și cu o nevoie mai mare de servicii medicale și de sprijin social.
Cercetarea se înscrie într-un domeniu mai larg de studii privind relația dintre animalele de companie și sănătatea fizică și mintală. Cercetări anterioare au analizat, de exemplu, posibilitatea ca animalele de companie să reducă singurătatea, să favorizeze legăturile emoționale și să contribuie la îmbunătățirea stării de bine, deși rezultatele nu sunt uniforme în toate studiile.
Alte cercetări recente au analizat și posibila legătură dintre deținerea animalelor de companie și încetinirea declinului cognitiv.
Noul studiu adaugă o perspectivă diferită, analizând simultan relația dintre pisici, expunerea la T. gondii, factorii economici și fericirea populației.
Ce urmează
Pentru a aprofunda această relație, studiile viitoare ar putea analiza proprietarii de pisici și persoanele care nu dețin pisici la nivel individual, mai degrabă decât să compare țări întregi.
O astfel de abordare ar putea oferi mai multe informații despre relația dintre pisici și fericire și despre modul în care aceasta se schimbă în timp, în combinație cu alți factori precum veniturile, sănătatea, stilul de viață, singurătatea sau condițiile de locuire.
Este o diferență importantă: densitatea pisicilor la nivel național este doar un indicator indirect al relației dintre oameni și animale și nu spune cât de mult timp petrece o anumită persoană cu animalul său de companie, cât de apropiată este relația sau dacă acea pisică este ținută în interior ori în exterior.
Studiul are și alte limite. Datele privind prevalența T. gondii au fost obținute, în parte, din studii efectuate în rândul femeilor însărcinate, ceea ce înseamnă că acestea nu reprezintă neapărat perfect întreaga populație a unei țări. În plus, datele disponibile pentru diferitele variabile nu provin întotdeauna din exact aceeași perioadă, ceea ce poate afecta comparațiile între țări.
Citește și: Câinele tău clipește când te privește. Cercetătorii au descoperit ce ar putea însemna acest gest
Cercetătorii subliniază că studiul are un caracter transversal și ecologic și că nu permite stabilirea unei relații cauzale. Prin urmare, rezultatele trebuie privite drept punct de plecare pentru cercetări viitoare, nu drept dovadă că pisicile provoacă în mod direct fericirea sau că T. gondii provoacă nefericirea.
„Studiile viitoare privind fericirea la nivel național ar trebui să integreze atât perspective socioeconomice, cât și biologice și să includă abordări longitudinale și interdisciplinare pentru a elucida mecanismele și procesele subiacente”, scriu cercetătorii în studiul publicat în PLOS One.
Editor : C.A.
About the Author
