Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” a explicat, sâmbătă, de ce termenul „supat”, care desemnează spațiul dintre pat și dușumea, este un cuvânt corect în limba română. Reprezentanții instituției precizează că acesta nu a apărut odată cu ediția din 2021 a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3), ci figura deja în ediția din 2005.
„Supat este substantiv”, precizează Institutul de Lingvistică, într-un comunicat publicat pe Facebook, în contextul controversei din mediul online privind folosirea acestui cuvânt.
Termenul este un substantiv neutru, cu formele „un supat, două supaturi”, potrivit explicațiilor oferite de instituție. Acesta poate fi articulat („supatul”) și poate fi folosit după o prepoziție („în supat”).
Institutul citează exemple din Dicționarul (tezaur) al limbii române (DLR) pentru a arăta că termenul este atestat în limba română. Unul dintre exemple provine dintr-un text folcloric: „Căci cămășa i-am spălat-o, în supat i-am aruncat-o”. Un altul apare într-un text al lui Calistrat Hogaș: „Până ce deavolii de copii să se mai ghiontească pe sub masă și supaturi, a trecut o mare parte din noapte”.
„Așadar, cuvântul se declină. Nu se ascunde de gramatică”, transmit reprezentanții Institutului de Lingvistică în comunicat.
De ce se scrie „supat” într-un singur cuvânt
Institutul explică faptul că substantivul „supat” provine din construcția „sub pat”, însă cele două forme au funcții gramaticale diferite.
„În enunțul «Mingea căzuse sub pat», sub este prepoziție, iar pat este substantiv. Cele două cuvinte se scriu separat (și arată unde a ajuns mingea!). În schimb, în enunțul «Am căutat mingea în supat», supat denumește locul: spațiul dintre pat și dușumea”, se arată în comunicat.
Reprezentanții instituției subliniază și că formarea cuvintelor prin alăturarea unor prepoziții și substantive nu este neobișnuită în limba română. Printre exemplele menționate se numără „subsol”, format după modelul franțuzescului „sous-sol”, dar și „acasă”, „aseară”, „degrabă”, „deloc”, „deodată”, „de mâncare” și „deochi”.
„Supat” – în DOOM2, din 2005
Institutul de Lingvistică precizează că termenul nu este o invenție a DOOM3 și nici o noutate apărută în 2021. Acesta figura deja în DOOM2, publicat în 2005, iar în ambele ediții este însoțit de indicația „pop.”, care arată că termenul aparține registrului popular al limbii.
„«Popular» indică registrul în care circulă cuvântul. Nu numărul de distribuiri de pe Facebook. Deși, între timp, supat a devenit popular și în acest al doilea sens”, se arată în comunicat.
Termenul este mult mai vechi decât actuala controversă online și este documentat în DLR prin exemple din operele lui Iordache Golescu, Negruzzi, Hogaș și Sadoveanu, precum și din folclor, explică instituția.
„Un dicționar nu obligă pe nimeni să înlocuiască sub pat cu supat. El nu inventează cuvinte (și nici nu mută mobila…). Doar inventariază cuvintele pe care vorbitorii le-au lăsat prin limbă”, se mai arată în postarea de pe Facebook.
Institutul de Lingvistică face referire și la alte cuvinte propuse în glumă de utilizatorii internetului, precum „sumasă”, „suscaun” și „sufarfurie”. Reprezentanții instituției spun că, pentru ca un termen să fie inclus într-un dicționar, nu este suficientă o glumă, fiind necesare dovezi privind folosirea și răspândirea acestuia, precum și atestări.
„Fiindcă limba română nu locuiește numai în salon. Mai păstrează cuvinte și în pod, și în beci, și… «în supat». Puteți rămâne la sub pat. Dar nu vă supărați pe supat”, se mai arată în postarea Institutului de Lingvistică.
Editor : C.S.
About the Author
