Conform unei noi evaluări a riscurilor la nivel global, specia umană ar putea dispărea până în anul 2100 din cauza utilizării rău intenționate a inteligenței artificiale sau a unui conflict nuclear. Acestea ocupă primul loc într-un top al celor 17 amenințări majore la adresa sănătății umane în următorii 75 de ani, care include, de asemenea, reducerile cheltuielilor pentru ajutorul acordat de țările bogate, criza climatică și malnutriția infantilă, relatează The Guardian.
Experții din cadrul Comisiei The Lancet privind amenințările globale la adresa sănătății din secolul XXI au afirmat că toate aceste pericole interacționează între ele, ceea ce înseamnă că trebuie abordate în mod conjunct – dar au subliniat că există „o cale realistă de acțiune” pentru fiecare dintre ele.
„Deciziile luate astăzi de lideri vor influența starea de sănătate și bunăstarea generației viitoare”, a declarat prof. Christopher Murray, copreședinte al comisiei și director al Institutului pentru Metrici și Evaluare în Sănătate de la Universitatea din Washington.
Pentru a întocmi această listă, comisia a estimat câți ani de viață în stare bună de sănătate ar putea fi pierduți din cauza bolilor, a dizabilităților sau a deceselor premature cauzate de fiecare factor de risc, pe baza tendințelor actuale – o măsură cunoscută sub denumirea de „ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate” (DALY).
„Utilizarea rău intenționată a AI, inclusiv sub forma armelor biologice, precum și un conflict nuclear urmat de o foamete nucleară prezintă riscuri de extincție în următorii 75 de ani”, se arată în raport, adăugându-se că, deși probabilitatea acestora rămâne scăzută, ele au potențialul de a duce la dispariția umanității în cazul unui conflict nuclear, prin injectarea unui număr suficient de particule în atmosfera superioară pentru a bloca lumina soarelui și a provoca foamete, sau prin intermediul armelor biologice create de AI. Un editorial din The Lancet, publicat împreună cu raportul, avertiza: „Amploarea dezastrului, în cazul în care aceste scenarii s-ar concretiza, ar provoca o apocalipsă pentru umanitate”.
Printre alte riscuri care ar putea genera peste 1 miliard de DALY-uri cumulate și care, prin urmare, sunt considerate „amenințări catastrofale majore”, se numără poluarea aerului, rezistența la antimicrobiene, malnutriția infantilă și schimbările climatice, precum și conflictele convenționale, reducerea ajutorului extern, consumul ridicat de alcool, hipertensiunea arterială, inegalitatea veniturilor, nivelul scăzut de educație, pandemiile de origine naturală, obezitatea, sănătatea mintală precară, fumatul și îmbătrânirea nesănătoasă.
Pentru a fi incluse pe listă, amenințările trebuiau nu numai să poată cauza un număr mare de ani de viață sănătoși pierduți, ci și să aibă soluții potențiale.
Ibrahim Abubakar, membru al comisiei și profesor de epidemiologie a bolilor infecțioase la UCL, a declarat: „Nu pornim de la perspectiva de genul «uite, vrem să vă speriem – avem X amenințări cu care se confruntă umanitatea»”. Pornim de la premisa că, dacă sunteți astăzi un factor de decizie, fie la nivel multilateral global, fie la nivel național, acestea sunt amenințările potențiale cu care v-ați putea confrunta, iar aceasta este amploarea prin care, dacă acționați, puteți face cu adevărat o diferență”.
Măsurile menite să limiteze încălzirea globală la aproximativ 1,8 °C, în loc să se permită atingerea valorii de 4,4 °C, ar putea preveni pierderea a 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă, potrivit raportului, care a simulat scenariile cele mai optimiste și cele mai pesimiste pentru fiecare amenințare.
În regiunile cu venituri mai ridicate, bolile netransmisibile, precum obezitatea și problemele de sănătate mintală, au reprezentat principalele amenințări, în timp ce în regiunile cu venituri mai scăzute, scăderea stării de sănătate a fost determinată de factori precum nivelul scăzut de educație.
Multe dintre principalele țări donatoare, printre care SUA și Regatul Unit, au anunțat reduceri semnificative ale cheltuielilor destinate ajutorului în ultimul an. Comisia a constatat că o eventuală prăbușire sau o reducere drastică a ajutorului internațional în domeniul sănătății ar putea genera până la 1,5 miliarde de DALY până în 2100, dintre care aproape 70 % ar fi înregistrate în Africa Subsahariană. De asemenea, această regiune este cea mai grav afectată de malnutriția infantilă.
Comisia a fost alcătuită din 35 de experți, iar concluziile sale vor fi prezentate duminică în cadrul Summitului Mondial al Sănătății de la Berlin, Germania. Evaluarea lor va fi actualizată anual pentru a reevalua cele 17 amenințări identificate, luând în considerare datele noi și eventualele pericole emergente.
Autorii au îndemnat liderii să abordeze aceste riscuri înainte ca acestea să se transforme în crize, inclusiv prin investiții în inovații tehnologice și prin consolidarea sistemelor de sănătate.
„Am demarat acest proces acum trei ani, considerând că existau trei amenințări majore: conflictele, schimbările climatice și pandemiile”, a declarat Murray. „Există un număr mult mai mare de amenințări de care trebuie să ne facem griji, iar guvernele trebuie neapărat să aloce fonduri și personal pentru anticiparea, prevenirea și pregătirea în fața acestui set mai divers de amenințări”.
Citește și:
Editor : A.M.G.
About the Author
