Un studiu realizat în rândul a peste 9.000 de oameni de știință din 115 țări arată că cercetătorii care cred că tehnologia va rezolva în mare măsură problemele provocate de schimbările climatice sunt mai puțin dispuși să participe la proteste, să semneze petiții sau să-și schimbe stilul de viață. Cercetătorii avertizează că „tehno-optimismul” poate încuraja dependența de soluții încă nevalidate și poate amâna transformările sociale necesare pentru reducerea emisiilor, potrivit The Guardian.
Cercetarea, realizată de London School of Economics și publicată în revista „Environmental Research Letters”, arată că oamenii de știință care au o încredere mai mare în soluțiile tehnologice sunt cu 23% mai puțin dispuși să semneze petiții sau să participe la proteste față de colegii lor care sunt mai sceptici în privința capacității tehnologiei de a rezolva criza climatică.
De asemenea, aceștia sunt cu 18% mai puțin dispuși să facă schimbări semnificative în stilul de viață, precum reducerea numărului de zboruri, limitarea folosirii mașinii sau adoptarea unei diete vegane ori vegetariene.
Ce înseamnă „tehno-optimismul”
Studiul analizează fenomenul denumit „tehno-optimism” – convingerea că tehnologia va rezolva în mare măsură problemele provocate de schimbările climatice și consecințele acestora.
Fabian Dablander, autorul principal al studiului, avertizează că această perspectivă poate duce la o dependență excesivă de soluții tehnologice care nu sunt încă demonstrate la scară largă, în detrimentul transformărilor sociale și economice necesare pentru combaterea crizei climatice și a declinului biodiversității.
„Soluțiile tehnologice sunt adesea atractive din punct de vedere politic, deoarece promit să abordeze schimbările climatice fără a impune modificări ale modului în care oamenii trăiesc și consumă”, a afirmat Dablander.
„În mod surprinzător, observăm aceeași tendință la nivel individual, încrederea sporită în soluțiile tehnologice mergând mână în mână cu un angajament mai redus în acțiunile climatice. Cu toate acestea, tehnologia nu poate înlocui schimbările sociale mai ample și transformările la scară largă în ceea ce privește consumul, care sunt, de asemenea, necesare.”
Peste 9.000 de oameni de știință, chestionați
Cercetătorii au chestionat peste 9.000 de oameni de știință din 115 țări pentru a afla cum privesc rolul tehnologiei în combaterea schimbărilor climatice și în ce măsură sunt implicați în acțiuni individuale sau civice.
În total, 27% dintre respondenți au declarat că sunt de acord cu afirmația „tehnologia va rezolva în mare măsură problemele cauzate de schimbările climatice”. În schimb, 44% nu au fost de acord cu această afirmație, iar 29% nu au fost nici de acord, nici în dezacord.
Cei considerați „tehno-optimiști” au declarat că se implică mai puțin în acțiuni civice și proteste, semnează mai puține petiții și participă mai puțin la activități de advocacy.
Aceștia au fost, de asemenea, mai puțin dispuși să-și reducă numărul de zboruri, să limiteze utilizarea mașinii sau să adopte o dietă predominant vegană ori vegetariană.
Tehno-optimismul, mai răspândit în rândul cercetătorilor de dreapta
Raportul a constatat că încrederea ridicată în capacitatea tehnologiei de a rezolva problemele climatice era mai răspândită în rândul oamenilor de știință cu orientare politică de dreapta.
Același tip de perspectivă a fost întâlnit mai frecvent în rândul cercetătorilor care lucrează în domeniul științelor aplicate și al științelor naturale.
Autorii studiului susțin că rezultatele nu înseamnă că soluțiile tehnologice nu au un rol important în combaterea schimbărilor climatice, ci că acestea nu ar trebui privite ca un substitut pentru reducerea consumului și pentru schimbările sociale și economice.
Critici din partea unui climatolog
Profesorul Kevin Anderson, unul dintre cei mai cunoscuți climatologi din lume, de la Centrul Tyndall pentru Cercetarea Schimbărilor Climatice al Universității din Manchester, care nu a participat la studiu, a criticat încrederea excesivă în viitoarele soluții tehnologice.
„O proporție semnificativă dintre cercetătorii din domeniul climei care se bucură de venituri foarte mari din activitatea lor, mai ales atunci când aceste venituri sunt însoțite de prestigiu, statut social și distincții strălucitoare, au înghițit cu entuziasm pilula albastră”, a afirmat Anderson.
În opinia sa, această perspectivă le poate permite unor cercetători să evite sentimentul responsabilității personale în privința schimbărilor climatice.
„Aceasta le oferă o scăpare convenabilă de orice sentiment incomod de responsabilitate personală, permițându-le să mențină ficțiunea reconfortantă că sunt profund preocupați de lumea pe care o vor moșteni copiii lor, în timp ce continuă să ducă o viață care contribuie în mod disproporționat la această problemă”, a adăugat climatologul.
„O modalitate de a amâna alegerile dificile”
Anderson susține că încrederea în viitoarele progrese tehnologice poate deveni și o modalitate de a amâna deciziile care trebuie luate în prezent.
„Încrederea în salvarea tehnologică viitoare oferă un alt sprijin: o modalitate de a amâna alegerile dificile de astăzi, punând speranța în soluții care ar putea apărea mâine”, a spus el.
Climatologul a atras atenția și asupra diferenței dintre promisiunile privind anumite tehnologii și dovezile științifice disponibile în prezent.
„Cu toate acestea, de multe ori, baza probatorie a acestor promisiuni este cu mult sub standardele de rigurozitate pe care le-ar impune cercetărilor efectuate de alții. Rezultatul este o inversare remarcabilă a practicii științifice: cu cât implicațiile dovezilor sunt mai incomode, cu atât este mai mare entuziasmul de a crede într-un viitor pe care dovezile nu îl susțin.”
Editor : C.A.
About the Author
