„Dacă cineva este suficient de nebun să ne atace, vom lupta”, a avertizat comandantul suprem al NATO la Forumul de Securitate de la Varșovia.
El a insistat că nu crede că un conflict este „iminent sau inevitabil”, dar a afirmat că NATO este „gata să lupte, chiar în această seară”, dacă va fi atacată.
El nu a menționat Rusia, dar Alianța a avertizat din ce în ce mai des cu privire la amenințarea reprezentată de Moscova.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Generalul Grynkewich a subliniat modul în care NATO ar răspunde la orice atac, blocând forțele agresoare, contracarând atacul și înfrângând inamicul.
El a continuat: „Ar trebui să ne simțim încrezători în capacitatea noastră de a produce efecte de masă și în avertismentul implicit că am putea răspunde oricărei mișcări a inamicului pe scara escaladării. Aceiași factori ar trebui, de asemenea, să-i facă pe adversari să se gândească de două ori atunci când văd o alianță unită, puternică și pregătită; aceștia ar trebui să-și dea seama rapid că costul militar al escaladării este prea mare.”
Alexus Grynkewich și-a prezentat „Teoria victoriei”, menită să „blocheze, să neutralizeze și să respingă” orice atac asupra alianței, subliniind totodată că războiul „nu este nici iminent, nici inevitabil”, relatează TVPWorld.
El a afirmat că „Teoria victoriei” se bazează pe un concept cunoscut sub denumirea de „apărare prin respingere”, menit să împiedice un adversar să cucerească și să mențină controlul asupra teritoriului NATO.
„Teoria mea a victoriei este simplă: vom bloca atacul inițial. Dacă atacul persistă, îl vom atenua și vom împiedica înaintarea inamicului. Iar dacă va fi necesar, vom zdrobi forțele inamice și sistemul operațional de luptă care este îndreptat împotriva noastră”, a spus el.
Deși a prezentat modul în care NATO ar răspunde la un atac, Grynkewich a subliniat că nu se așteaptă la un atac. „Nu consider că un conflict este iminent sau inevitabil. Nu este”, a spus el.
El a afirmat că NATO este o alianță defensivă, fără alte ambiții decât protejarea populației și a teritoriului său, dar a avertizat că orice atac asupra unui stat membru va primi un răspuns decisiv.
„Ne-am antrenat, suntem pregătiți și vom fi și mai pregătiți astăzi, și mai pregătiți mâine, și în fiecare zi de acum înainte”, a continuat el. „Ne aflăm astăzi aici, împreună, în Polonia, mai puternici ca niciodată, uniți în viziunea noastră comună asupra unei alianțe mai echilibrate, mai pregătite și mai letale. Știm cum vom lupta dacă vom fi nevoiți să luptăm și știm că vom învinge.”
Cum ar respinge NATO un atac
Conform acestei abordări, forțele terestre ale NATO ar încerca să oprească o armată invadatoare la punctul de contact, împiedicând-o să cucerească teritoriul alianței.
Forțele aeriene și navale, sprijinite de capacități spațiale și cibernetice, ar încerca simultan să-și asigure superioritatea pe câmpul de luptă și să perturbe operațiunile inamice.
Dacă ofensiva ar continua, NATO ar desfășura senzori avansați, sisteme autonome și capacități militare coordonate pentru a împiedica forțele atacatoare să-și ia avânt.
Etapa finală ar implica țintirea nu numai a trupelor inamice, ci și a structurilor de comandă, a rețelelor de aprovizionare și a altor sisteme care susțin operațiunile acestora.
Grynkewich a afirmat că NATO ar combina arme de precizie avansate cu un număr mare de sisteme mai ieftine și scalabile pentru a copleși adversarul și a face forțele acestuia incapabile să continue atacul.
„Abordarea se bazează, de asemenea, pe lecțiile învățate din războiul modern din Ucraina și din Orientul Mijlociu”, a adăugat el.
Prevenirea unui război mai amplu
Grynkewich a afirmat că NATO va încerca să oprească un atac, mai degrabă decât să urmărească o înfrângere strategică mai amplă a adversarului său, susținând că limitarea obiectivelor alianței ar putea contribui la prevenirea unui conflict mai amplu.
„Prin punerea în aplicare a ceea ce am subliniat mai sus, nu urmărim să impunem o înfrângere strategică adversarului nostru și nici nu este nevoie să facem acest lucru”, a spus el.
„Mai degrabă, ne propunem doar să oprim orice atac din fașă, pentru a-i nega adversarului capacitatea de a ocupa și de a menține controlul asupra teritoriului nostru.”
El a susținut că, concentrându-se pe înfrângerea forțelor militare care atacă NATO, alianța ar lăsa responsabilitatea pentru orice escaladare ulterioară în seama agresorului.
Alianța va investi, de asemenea, în arme de precizie cu rază lungă de acțiune, rețele de senzori și o infrastructură digitală comună pentru a îmbunătăți coordonarea între forțele sale.
Grynkewich a afirmat că capacitățile de informații ale NATO și analiza avansată a datelor vor contribui la detectarea timpurie a unui potențial atac, oferind comandanților timp să evalueze amenințarea și să-și poziționeze rapid forțele.
„Aceasta înseamnă că este puțin probabil ca alianța să fie luată prin surprindere”, a spus el.
Anunțul vine în contextul în care NATO încearcă să-și consolideze apărarea împotriva Rusiei, a cărei invazie pe scară largă a Ucrainei a aruncat Europa în cea mai gravă criză de securitate de la Războiul Rece încoace.
Alianța s-a confruntat, de asemenea, cu îngrijorări crescânde legate de presupuse acte de sabotaj rusești, incursiuni cu drone și alte acte de război hibrid îndreptate împotriva țărilor europene.
„Polonia a dat exemplu”
Polonia reprezintă un cadru semnificativ pentru acest anunț. Statul membru al NATO se învecinează cu Ucraina și Belarus și are o frontieră terestră de aproximativ 210 de kilometri cu exclava Kaliningrad a Rusiei, puternic militarizată.
Grynkewich a lăudat modernizarea militară a Poloniei, cheltuielile pentru apărare și eforturile de extindere a industriei interne de armament, descriind țara ca un exemplu al angajamentului NATO față de apărarea colectivă.
„De la aderarea la NATO în 1999, Polonia a dat exemplu”, a spus el.
About the Author
