Marile economii ale lumii continuă să înregistreze o creștere rezistentă, în pofida șocului energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu și a prețurilor ridicate la combustibili. În spatele acestor rezultate se acumulează însă riscuri legate de inflație, datoria publică și creșterea costurilor de finanțare, avertizează o analiză realizată pentru Financial Times înaintea reuniunilor FMI și Băncii Mondiale.
Concluziile studiului apar înaintea reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale, programate în această săptămână la Bangkok. Miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale urmează să discute inclusiv despre tensiunile de pe piețele datoriei suverane și despre riscurile asociate dezvoltării inteligenței artificiale.
Cei mai recenți indici Brookings-FT de monitorizare a redresării economice globale (Tiger) arată că activitatea economică din Statele Unite, China și India continuă să reziste prețurilor ridicate la combustibili, iar indicatorii sugerează o creștere solidă a producției în acest an.
În spatele acestor rezultate se conturează însă „semne îngrijorătoare”, generate de presiunile inflaționiste și de acumularea datoriilor publice.
„Economia mondială a depășit o serie de obstacole și pare pregătită pentru un an de creștere solidă”, a declarat Eswar Prasad, profesor la Universitatea Cornell și cercetător principal la Brookings Institution.
Acesta a avertizat că guvernele au din ce în ce mai puțin spațiu de manevră, în condițiile în care inflația persistentă și cheltuielile publice nesustenabile contribuie la menținerea randamentelor ridicate ale obligațiunilor de stat, afectând cererea privată.
Șocul petrolier reaprinde inflația
Creșterea bruscă a prețului petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril, în lunile care au urmat atacurilor conduse de SUA asupra Iranului în februarie, a reaprins presiunile inflaționiste în principalele economii ale lumii.
Utilizarea rezervelor de energie a contribuit însă, până acum, la limitarea efectelor asupra companiilor și gospodăriilor.
Statele Unite și sectorul tehnologic aflat în expansiune continuă să susțină creșterea economică globală. În Europa, economia Germaniei a avut o evoluție mai bună decât se anticipa, pe fondul cheltuielilor guvernamentale pentru infrastructură și apărare, finanțate prin împrumuturi.
Franța se confruntă, în schimb, cu dificultăți legate de sustenabilitatea datoriei publice, pe fondul îngrijorărilor privind capacitatea autorităților de a ține sub control finanțele statului.
Marți, FMI urmează să publice noi estimări privind evoluția economiei mondiale. În prognoza din iulie, instituția anticipa o creștere globală de cel puțin 3% atât în acest an, cât și în anul următor, sub nivelul de 3,5% înregistrat în 2025.
India crește puternic, China depinde de cererea externă
India se remarcă printre economiile emergente, banca centrală anticipând o creștere economică de 7,1% pentru anul fiscal în curs.
În China, evoluția economiei rămâne puternic dependentă de cererea externă, în contextul încetinirii creșterii cheltuielilor gospodăriilor.
Cele mai vulnerabile sunt însă economiile mai sărace, care importă mai mult petrol și gaze decât exportă și care resimt mai puternic efectele scumpirii energiei.
Nici Statele Unite nu sunt ferite de consecințe. Creșterea prețurilor la benzină amplifică presiunile politice asupra republicanilor înaintea alegerilor intermediare de luna viitoare.
În acest context, președintele american Donald Trump a provocat reacții negative din partea Ucrainei după ce a anunțat, vineri, un acord cu președintele rus Vladimir Putin privind punerea la dispoziția pieței mondiale a motorinei rusești.
Datoria publică și costurile împrumuturilor, noi surse de îngrijorare
Pe lângă scumpirea energiei, piețele financiare sunt tot mai preocupate de sustenabilitatea datoriei publice în marile economii, în special în Statele Unite, Japonia, Marea Britanie și în unele state membre ale Uniunii Europene, printre care Franța.
Vânzările masive de obligațiuni de stat din acest an au împins costurile de finanțare la niveluri ridicate, nemaîntâlnite de mai multe decenii în unele economii. Prețurile ridicate la energie și rezistența activității economice au alimentat temerile privind inflația, determinând băncile centrale să renunțe la planurile de reducere a dobânzilor și, în unele cazuri, să înceapă majorarea acestora.
Tendința de vânzare a obligațiunilor s-a accelerat în septembrie, într-un fenomen descris de traderi drept un „cerc vicios” al vânzărilor. Creșterea randamentelor majorează costurile cu dobânzile pentru guverne, punând presiune suplimentară asupra bugetelor publice.
Randamentele obligațiunilor de stat americane pe zece ani au atins săptămâna trecută cel mai ridicat nivel din 2002. În Franța, acestea au ajuns, de asemenea, la un maxim al perioadei respective. Costurile de împrumut ale Marii Britanii au urcat la cel mai ridicat nivel din 2007, în timp ce randamentele obligațiunilor japoneze se situează în apropierea maximelor acestui secol.
Randamentele obligațiunilor cresc atunci când prețurile acestora scad, iar nivelurile ridicate se traduc, în general, prin costuri mai mari pentru finanțarea datoriei publice.
Reformele structurale, esențiale pentru creșterea pe termen lung
În opinia lui Eswar Prasad, spațiul tot mai restrâns de manevră al politicilor monetare și fiscale obligă guvernele să ia în calcul reforme structurale pentru a susține productivitatea și creșterea economică.
„Constrângerile asupra politicilor monetare și fiscale nu lasă guvernelor altă opțiune decât să promoveze reforme structurale pe piețele muncii, ale produselor și financiare, care ar putea contribui la stimularea creșterii productivității, aceasta fiind singura cale viabilă către sustenabilitatea fiscală”, a declarat economistul.
Astfel, deși perspectivele economice globale rămân relativ solide, capacitatea guvernelor de a răspunde unor noi șocuri este limitată de datoriile tot mai mari și de costurile ridicate ale finanțării. Aceste riscuri vor reprezenta teme centrale ale discuțiilor dintre oficialii financiari internaționali în cadrul reuniunilor FMI și Băncii Mondiale.
Editor : C.A.
About the Author
