După cum reiese din postările sale de pe Truth Social, președintele SUA, Donald Trump, se pregătește să reia războiul împotriva Iranului. Dar reluarea luptelor ar putea avea efecte negative, având în vedere că SUA încă nu au reparat o mare parte din pagubele provocate de Operațiunea „Epic Fury”, în timp ce Teheranul este gata să riposteze, scrie The Times.
Încă de la încetarea, în vară, a bombardamentelor asupra țintelor iraniene, Trump a amenințat că va lansa o nouă rundă de atacuri pentru a „anihila” regimul de la Teheran.
Pete Hegseth, secretarul său pentru război, a adunat o armadă și mai mare în regiune, incluzând trei grupuri de luptă cu portavioane, gata să execute ordinele comandantului suprem.
Însă, dincolo de atitudinea belicoasă afișată public, președintele ar putea nutri îndoieli cu privire la oportunitatea unei noi faze „fierbinți” a conflictului. El a promis deja că nu se va întâmpla nimic până după alegerile intermediare din SUA, din 3 noiembrie.
Motivele ezitării lui Trump sunt clare
Răzbunarea Iranului față de atacul americano-israelian a provocat pagube de miliarde de dolari bazelor americane din regiune, a distrus peste 80 de avioane de luptă americane, a forțat armata SUA să epuizeze stocuri mari de interceptori antirachetă și a convins Pentagonul să retragă 12 bombardiere B-1 Lancer cu rază lungă de acțiune de la baza RAF Fairford din Marea Britanie, din teama că acestea ar fi vulnerabile la un complot iranian de a ataca baza cu un roi de drone.
Cele 81 de aeronave americane avariate sau distruse – multe dintre ele vizate de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) cu ajutorul informațiilor obținute prin satelit din China și Rusia – au inclus 12 avioane F-15 Strike Eagle, dintre care nouă au fost doborâte de focul iranian; două avioane de atac la sol A-10 Thunderbolt, ambele lovite de atacurile IRGC; șapte avioane de realimentare în zbor HC-135 Stratotanker, dintre care cinci au fost lovite într-un atac iranian asupra unei baze aeriene din Arabia Saudită; un avion de avertizare timpurie aeriană E-3 Sentry, distrus la sol de o lovitură directă; și 45 de drone de supraveghere MQ-9 Reaper, fiecare costând aproximativ 34 de milioane de dolari.
Având în vedere că războiul împotriva Iranului a costat deja SUA peste 43 de miliarde de dolari de la începutul său, în februarie – ajungând la 1 miliard de dolari pe zi în momentul de vârf al Operațiunii „Epic Fury” -, Trump trebuie să evalueze dacă o reluare a bombardamentelor ar forța Teheranul să semneze un acord pe care Casa Albă l-ar putea prezenta ca o victorie sau ar declanșa o nouă rundă de atacuri iraniene în regiune.
Semnele nu sunt de bun augur
În ciuda blocadei navale impuse de SUA asupra porturilor iraniene de export de petrol, care a paralizat economia țării, regimul a reparat o mare parte din pagubele provocate de SUA și Israel lansatoarelor sale de rachete și drone, precum și instalațiilor de producție a armamentului.
Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a declarat că este gata să riposteze dacă bombardamentele SUA vor fi reluate. În același timp, acesta continuă să vizeze navele din Strâmtoarea Ormuz, demonstrându-și capacitatea de a amenința trecerea în siguranță a petrolierelor prin acest punct strategic.
Costul pentru SUA al reparării bazelor avariate și al înlocuirii aeronavelor distruse s-ar ridica la zeci de miliarde de dolari. SUA s-au retras deja din bazele sale din Irak, dintre care unele au fost avariate de focul iranian, dar insistă că aceasta a fost o retragere planificată de mult timp.
Un fost înalt oficial al apărării din SUA a declarat: „Daunele aduse bazelor, lipsa muniției, în special a interceptorilor de apărare aeriană și antirachetă, precum și pierderile de aeronave, toate acestea apasă asupra factorilor de decizie, deși aceste preocupări nu ar fi neapărat [factorul decisiv].
Mult va depinde de amploarea pe care o va lua actuala escaladare iraniană în Golful Persic și în Strâmtoarea Ormuz – dacă, de exemplu, o navă americană ar fi lovită, provocând pierderi semnificative de vieți omenești – dar acești factori, precum și calculele politice, vor avea o pondere importantă.
Războiul este extrem de nepopular. A început cu un nivel scăzut de susținere, iar Trump nu a susținut niciodată cu adevărat această cauză în public.
Celălalt factor crucial se referă la viitorul bazei RAF Fairford din Marea Britanie și al altor baze americane din Europa.
Pentagonul își revizuiește desfășurările de forțe în Europa
Se așteaptă ca, până în decembrie, să ajungă la concluzia că ar trebui să-și reducă prezența, să lase Europa să-și asume povara capacităților militare convenționale și să se concentreze în principal pe asigurarea umbrelei nucleare.
Cele 12 bombardiere B-1 au fost retrase de la baza RAF Fairford deoarece aeronavele erau ținte ușoare la bază, fiind parcate în aer liber. Forțele Aeriene ale SUA au estimat că modernizarea bazei Fairford și a celorlalte două baze utilizate de SUA în Marea Britanie – RAF Lakenheath și RAF Mildenhall – ar costa 4,2 miliarde de dolari, inclusiv protecția aeronavelor împotriva atacurilor cu drone și rachete, precum și construirea unor facilități de depozitare pentru bombele nucleare lansate din aer.
Analiza Pentagonului va stabili dacă costul modernizării bazelor merită efortul. Se vor mai întoarce vreodată în Marea Britanie bombardierele B-1, B-52 și B-2, care vizitau regulat această țară?
Fostul înalt oficial al apărării din SUA a declarat că retragerea avioanelor B-1 a servit mai multor scopuri: „Un vot de neîncredere în protecția forțelor de acolo și semnalarea posibilității de a se retrage din prezența tradițională a SUA în Europa.”
„Distrugerea bazelor din Orientul Mijlociu, amenințările teroriste și refuzul unor aliați NATO de a acorda permisiunea de survol [în timpul războiului cu Iranul] servesc intereselor celor din administrație care favorizează o abordare de tip «America First» în domeniul apărării [«curții din spate» a SUA în emisfera vestică], în detrimentul menținerii unei forțe de descurajare convenționale puternice, ca parte a angajamentelor Americii față de aliații din tratate”, a spus el.
„Toți sunt prea fericiți să declare: «Nu vom reconstrui acele baze din Golf, iar avioanele noastre nu sunt în siguranță în Europa».”
About the Author
