Guvernele din Europa au evitat de mult timp talibanii, în principal din cauza restricțiilor severe impuse de regim femeilor și fetelor. Însă, sub presiunea de a adopta o atitudine mai dură față de migrație, acestea deportează refugiați în Afganistan și, în ultimele luni, au purtat negocieri cu guvernul taliban pentru a face posibile mai multe expulzări, scrie The New York Times, care prezintă în premieră detaliile unei întâlniri avute în vară, pe baza informațiilor furnizate de Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei și a celor obținute din interviurile cu cinci diplomați europeni și doi afgani. Toți oficialii au vorbit sub condiția anonimatului.
La o întâlnire care a avut loc la Bruxelles la sfârșitul lunii iunie, peste 20 de oficiali europeni s-au întâlnit cu cinci reprezentanți ai talibanilor pentru a discuta despre deportări, încălcând astfel un tabu legat de purtarea de discuții cu acest grup în cadrul Uniunii Europene. Europenii nu au menționat niciodată încălcările drepturilor omului comise de talibani, potrivit celor trei participanți și altor trei oficiali informați cu privire la întâlnire.
Afganistanul este de ani de zile una dintre principalele surse de migranți fără documente către Europa, iar guvernele europene implicate în discuțiile cu talibanii insistă că acestea sunt exclusiv de natură tehnică și se limitează la expulzări. Însă multe organizații pentru drepturile omului susțin că această campanie de deportare ignoră riscurile cu care se confruntă afganii în țara lor de origine.
„Uniunea Europeană nu poate condamna în mod credibil represiunea sistematică a talibanilor în timp ce colaborează cu aceștia pentru a-i deporta pe afgani tocmai către acele abuzuri pe care pretind că le combat”, a declarat Fereshta Abbasi, cercetătoare pentru Afganistan la Human Rights Watch.
Recunoașterea diplomatică deplină a talibanilor rămâne un subiect tabu. Rusia este singura țară din lume care a recunoscut oficial această grupare.
Însă talibanii consideră că implicarea susținută în procesul de deportare reprezintă o poartă către acceptarea dominației lor, la cinci ani de la revenirea lor în forță la putere. Unii diplomați europeni recunosc că acest lucru este adevărat.
Germania a permis oficialilor talibani să își desfășoare activitatea în misiunile diplomatice afgane din Berlin și Bonn, un pas pe care oficialii germani îl descriu ca fiind o recunoaștere efectivă a talibanilor ca guvern legitim. Franța ia în considerare să procedeze la fel la Paris. Reprezentanți ai altor 15 țări europene s-au întâlnit cu o delegație talibană la Bruxelles în luna iunie.
Talibanii își valorifică avantajul. Au solicitat guvernelor europene acces mai larg la misiunile afgane din întreaga Europă și sprijin financiar pentru reintegrarea afganilor expulzați. De asemenea, doresc o asistență economică mai amplă – o linie roșie pentru guvernele europene care și-au limitat sprijinul la ajutorul umanitar. Acordarea de asistență pentru dezvoltare ar însemna, în final, finanțarea guvernului taliban, consolidând și mai mult puterea acestuia, și ar putea avantaja oficiali care se află sub sancțiuni internaționale.
„Talibanii au o pârghie reală, iar Uniunea Europeană este destul de neputincioasă”, a declarat Conrad Schetter, directorul Centrului Internațional pentru Studii de Conflict din Bonn, Germania „Țările europene se află sub o presiune atât de mare încât sunt gata să încheie aproape orice acord pentru a scăpa de refugiații cu antecedente penale.”
Germania deschide ușa
Germania a condus eforturile de expulzare a afganilor, în timp ce guvernul său, condus de un cancelar de centru-dreapta, se străduiește să-și îndeplinească promisiunile de a-i deporta în mod agresiv pe migranții cu antecedente penale. Ritmul deportărilor a atras critici din partea Alternativei pentru Germania (AfD), partid de extremă dreapta în plină ascensiune, care conduce în sondajele naționale și a promis să deporteze milioane de migranți.
La sfârșitul anului trecut, oficialii germani au încheiat un acord cu guvernul taliban pentru a permite deportările directe ale migranților afgani fără autorizație, în loc să-i trimiată pe repatriați prin țări terțe.
Peste 500.000 de afgani trăiesc în Germania, marea majoritate în mod legal. 20% dintre solicitanții de azil din țară sunt afgani.
În februarie, un zbor charter cu 20 de bărbați afgani – condamnați pentru infracțiuni de către instanțele germane – a plecat din Leipzig spre Kabul, aceasta fiind prima deportare efectuată în temeiul noului acord.
Pactul cu talibanii „creează o bază solidă pentru deportări directe și permanente către Afganistan”, a declarat Alexander Dobrindt, ministrul german de interne, într-un comunicat.
Sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, Germania a expulzat 263 de afgani începând din luna mai a anului trecut, potrivit Ministerului de Interne german.
Funcționarii de la nivel federal și de stat au insistat pentru accelerarea acestui ritm și au început să expulzeze bărbați afgani migranți fără antecedente penale.
Femeile rămân în mare parte ferite de aceste măsuri; statisticile guvernamentale arată că aproape 95% dintre femeile afgane care au solicitat azil în Germania au primit protecție în prima jumătate a acestui an.
Începând din luna mai a anului trecut, câțiva diplomați talibani au desfășurat activități din Germania pentru a facilita expulzările.
Pe măsură ce guvernul german a început să-și pună în aplicare planurile de intensificare a expulzărilor, talibanii au trimis încă trei oficiali pentru a gestiona procesul de expulzare. Cei trei se află la Berlin și la Bonn într-o misiune de o lună, a declarat luna trecută Ministerul Afacerilor Externe german.
Parisul ia în calcul o soluție similară, ce fac alte țări
Franța, care a fost mult timp una dintre țările UE cele mai reticente în a colabora cu talibanii, ia în considerare o abordare similară, potrivit a patru diplomați europeni și afgani implicați în negocieri.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Pascal Confavreux, a declarat joi, în cadrul unei conferințe de presă, că discuțiile au avut scopul de a „facilita expulzarea cetățenilor afgani care se află ilegal în țară și care reprezintă un risc pentru securitatea națională”.
Marea Britanie, ai cărei oficiali efectuează vizite regulate la Kabul, urmărește cu atenție evoluțiile din Uniunea Europeană, potrivit celor trei diplomați. Mai multe alte țări europene iau, de asemenea, în considerare încheierea unor acorduri directe cu talibanii, potrivit talibanilor și a celor doi diplomați.
Statele Unite au deportat cetățeni afgani către țări terțe și i-au îndemnat pe unii afgani, care sunt blocați într-o fostă bază militară americană din Qatar, să se întoarcă voluntar în Afganistan. Însă nu a trimis afgani înapoi în Afganistan în mod public.
Suhail Shaheen, ambasadorul talibanilor în Qatar, a declarat că le spune diplomaților europeni că ar trebui să colaboreze mai deschis cu talibanii și să ofere asistență economică Afganistanului.
Dacă nu o vor face, a spus el, numărul afganilor care migrează spre Europa nu va face decât să crească.
„Dacă în Afganistan există șomaj și o criză economică, afganii vor pleca ca un val către Europa.”
Întâlnire cu talibanii
Diplomații europeni se întâlnesc în mod regulat cu oficiali talibani la Doha și Istanbul, iar tabuul privind desfășurarea discuțiilor cu talibanii pe teritoriul UE a fost spart pe 23 iunie.
Cinci oficiali talibani care au sosit la Bruxelles cu avionul din Istanbul au fost escortați de ofițeri belgieni în civil, în microbuze negre, la un hotel Novotel situat lângă aeroportul internațional, unde îi așteptau peste 20 de oficiali europeni.
Cele două părți au discutat despre modalitățile de cooperare privind repatrierea afganilor, iar talibanii au solicitat asistență economică și o prezență diplomatică mai puternică în Europa.
Anunțul vizitei la Bruxelles a stârnit un asemenea val de proteste în rândul grupurilor pentru drepturile omului și al politicienilor europeni, încât locul de desfășurare a întâlnirii a fost ținut secret până cu câteva ore înainte de începerea acesteia.
Întâlnirea a fost organizată în comun de Suedia și Comisia Europeană, brațul executiv al Uniunii Europene. Abdul Qahar Balkhi, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Afganistan, a condus delegația afgană, însoțit de patru oficiali din ministerele de externe și de interne.
Purtătorii de cuvânt ai Uniunii Europene au declarat că blocul a contribuit la organizarea întâlnirii din iunie la cererea statelor membre și că accentul se pune pe expulzarea persoanelor care au comis infracțiuni grave sau care reprezintă o amenințare la adresa securității.
Au fost reprezentate cincisprezece țări europene, printre care Grecia, Austria, Polonia și Norvegia.
După marea întâlnire de la Bruxelles, delegația talibană a purtat discuții bilaterale cu cel puțin patru țări europene, printre care Suedia, potrivit participanților.
Anastasia Sofla, purtătoare de cuvânt a ministrului suedez al migrației, a declarat că agențiile guvernamentale colaborează cu guvernul taliban pentru a expulza 200 de cetățeni afgani condamnați pentru infracțiuni comise în Suedia. Ea a precizat că relația se află „la nivel tehnic”.
Relația dintre guvernele europene și cel afgan rămâne marcată de neîncredere reciprocă.
Înainte de întâlnirea de la Bruxelles, cei cinci reprezentanți afgani s-au simțit jigniți deoarece guvernul belgian a avut nevoie de luni întregi pentru a le elibera vizele. Prin urmare, talibanii au boicotat prânzul cu diplomații europeni din 23 iunie.
Oficialii talibani aveau viză valabilă doar pentru o zi, așa că au plecat în acea după-amiază, după ce s-au întâlnit cu omologii lor europeni timp de puțin peste cinci ore.
Colaborarea cu talibanii
Unele organizații non-profit și experți europeni de seamă susțin o colaborare mai strânsă cu talibanii.
Jan Egeland, secretarul general al Consiliului Norvegian pentru Refugiați, a îndemnat guvernele să-și trimită din nou diplomații în Afganistan. Comitetul Norvegian pentru Afganistan, o organizație umanitară cu o prezență extinsă în țară, a solicitat țărilor europene să extindă asistența acordată populației și instituțiilor afgane.
În Norvegia, care nu este membră a UE, diplomații talibani își desfășoară activitatea în mod discret de ani de zile.
Deocamdată, diplomații talibani din Norvegia și Germania au ținut cont de rezervele guvernelor europene față de prezența lor. În fața ambasadelor din Oslo și Berlin nu se află niciun steag taliban și nici o placă cu inscripția „Emiratul Islamic al Afganistanului”, denumirea oficială a guvernului lor.
Un diplomat european a afirmat că guvernele se îndreaptă spre acordarea unor concesii suplimentare grupului. Talibanii, a spus diplomatul, au deja avantajul, iar presiunea publică pentru deportarea migranților este în creștere.
Editor : B.E.
About the Author
