Într-un interviu rar, un general francez de rang înalt oferă detalii despre forța de descurajare nucleară a țării. Forțele aeriene franceze se inspiră din războaiele din Ucraina și din Orientul Mijlociu pentru a-și adapta antrenamentele de atac nuclear. Apariția publică a generalului Stéphane Virem și a detaliilor despre Operațiunea „Poker” semnalează o schimbare de abordare a Franței în privința politicii de descurajare nucleară.
De patru ori pe an, aproximativ 50 de avioane franceze se ridică în aer în cadrul Operațiunii „Poker”, pentru a repeta un atac nuclear asupra unei țări inamice.
În contextul în care armele atomice se află din nou în centrul dezbaterii privind securitatea Europei, Franța vrea ca rachetele de croazieră cu încărcătură nucleară lansate din aer să constituie un factor de descurajare credibil.
Avioanele care le transportă trebuie să treacă de apărarea aeriană inamică: dronele, radarele și rachetele avansează rapid, iar Franța trebuie să țină pasul.
„Este clar că adversarii noștri de astăzi nu mai acționează așa cum o făceau acum 10 ani – și nici noi, de altfel. Toată lumea face progrese și se urmărește reciproc”, a declarat generalul Stéphane Virem, comandantul forței nucleare a Forțelor Aeriene Franceze, într-un interviu rar acordat unor instituții media, printre care și Politico.
Noile tactici și echipamente sunt integrate în scenariile exercițiului, a spus el. „Inovațiile tehnologice au loc cu o viteză vertiginoasă în toate domeniile. Trebuie să ne adaptăm la acest ritm pentru a găsi o modalitate de a le contracara; este întotdeauna o luptă între sabie și scut”, a explicat generalul, enumerând avioanele de transport, sistemele de detectare, sistemele de apărare sol-aer și sateliții.
„Interesele vitale” ale Franței
Armele nucleare ale Franței au reprezentat întotdeauna o componentă esențială a strategiei de apărare a țării. Schimbările geopolitice – invazia Rusiei în Ucraina, amenințările nucleare repetate ale Kremlinului și îndoielile tot mai mari cu privire la angajamentul SUA față de securitatea europeană – fac ca arsenalul său nuclear să fie și mai important.
În luna martie, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța va crește numărul de ogive nucleare.
De asemenea, Parisul susține că „interesele sale vitale” au o puternică dimensiune europeană, ceea ce înseamnă că un atac asupra continentului ar putea declanșa o reacție din partea Franței – cu toate acestea, pragul de utilizare a armelor nucleare rămâne în mod deliberat ambiguu.
Macron, liderul singurei puteri nucleare din UE, a inițiat un dialog cu mai multe țări europene pentru a discuta despre cooperarea nucleară, la care s-au alăturat deja țări precum Germania, Suedia, Finlanda și Polonia. În cele din urmă, acestea ar putea participa la operațiunile „Poker”.
Însă alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor ar putea schimba situația. Candidata de extremă dreapta Marine Le Pen, care conduce în sondaje, a declarat că națiunile europene trebuie să achiziționeze echipamente franceze dacă doresc să beneficieze de protecția oferită de forța de descurajare nucleară a Parisului.
Pe ce se bazează credibilitatea
„Singura întrebare relevantă ar trebui să fie: Este credibilă o forță de descurajare nucleară franceză care acoperă interese vitale non-franceze?”, a întrebat André Leblanc, cercetător în domeniul apărării și securității la think tank-ul Institut Montaigne.
„Întrucât forța nucleară franceză nu a fost niciodată utilizată, credibilitatea acesteia se bazează în special pe consecvența semnalelor strategice transmise în mod constant și cu moderație pe termen lung.”
În ciuda acestor îngrijorări, Rusia este atentă. Săptămâna trecută, Kremlinul a descris lansarea de test a Franței a unei rachete cu capacitate nucleară de pe un submarin – la care a asistat personal Macron – ca făcând parte dintr-o strategie „fără ieșire”.
Credibilitatea înseamnă, tot mai mult, să fii auzit – și văzut – atât de aliați, cât și de rivali.
„Misiunea noastră este să penetrăm apărarea inamicului pentru a-i garanta președintelui – și unui concurent – că, dacă ne amenință interesele vitale, vom acționa și îi vom provoca daune inacceptabile”, a spus generalul Virem, potrivit Politico.
Începând din martie, pentru a-i ține pe adversari în incertitudine, Franța nu mai dezvăluie câte focoase nucleare deține – o abordare pe care Macron o numește „ambiguitate strategică”.
Cu toate acestea, Franța și-a intensificat demonstrațiile de forță, iar comentariile publice ale lui Virem despre operațiunea „Poker” subliniază poziția nucleară mai vizibilă a Franței. Până de curând, ofițerii militari francezi nici măcar nu confirmau existența operațiunii.
Operațiunea „Poker”
Acest lucru survine pe fondul temerilor tot mai mari că Rusia ar putea ataca o țară NATO până la sfârșitul deceniului – un avertisment repetat de miniștrii apărării din cadrul alianței, de generali și de analiști militari.
Acum, Virem oferă o cantitate neobișnuită de detalii despre operațiunea „Poker”. De exemplu, a spus el, forțele aeriene franceze analizează rezultatele lansărilor simulate ale rachetei nucleare de croazieră ASMPA-R (nu se lansează nicio rachetă reală).
Echipajele evaluează, de asemenea, pierderile care ar fi suferite de partea franceză în cazul penetrării apărării aeriene inamice.
„Poker”, a explicat el, este o „operațiune reală”, ceea ce înseamnă că nu trebuie să respecte aceleași reguli din timp de pace ca și antrenamentele militare obișnuite, mai restrictive.
Acest lucru „îmi oferă mai multă libertate de acțiune pentru a merge mult mai departe decât dacă ar fi vorba doar de un exercițiu, în special în ceea ce privește standardele de siguranță” privind zborul deasupra mării agitate și timpul de serviciu al echipajului, a spus generalul.
„Instruirea noastră se concentrează pe scenarii de intensitate foarte mare într-un mediu degradat, în contextul amenințărilor chimice, biologice, radiologice sau nucleare și al atacurilor asupra teritoriului național.”
Ținând pasul cu tehnologia
Parisul derulează în prezent un program major de modernizare a forțelor sale de descurajare nucleară aeriene și navale. În ciuda finanțelor publice tensionate, bugetul guvernului pentru 2027 propune 63,4 miliarde de euro pentru cheltuieli militare – comparativ cu 57 de miliarde de euro în acest an – inclusiv aproximativ 12% alocați pentru descurajarea nucleară.
Anul trecut, Macron a anunțat că Franța va redeschide o a patra bază aeriană nucleară la Luxeuil, la mai puțin de 100 de kilometri de granița cu Germania, care se va alătura celor existente la Istres, Avord și Saint-Dizier. Până în 2035, Luxeuil va găzdui două escadrile de avioane de vânătoare Rafale de tip F5, echipate cu ASN4G, viitoarea rachetă de croazieră hipersonică cu încărcătură nucleară a Franței.
Forțele aeriene nucleare ale Franței lucrează, de asemenea, la sisteme de drone și de contracarare a dronelor, chiar dacă recunosc că tehnologia evoluează atât de rapid, încât sistemele existente ar putea deveni rapid depășite.
„Uitați-vă la ce se întâmplă astăzi în Ucraina”, a spus Virem. „Apar drone noi, iar lupta împotriva lor se desfășoară pe perioade foarte scurte. Exact la fel este și pentru noi. Trebuie să devenim mult mai agili.”
„Trebuie să acceptăm faptul că sistemele pe care le testăm și le implementăm s-ar putea să nu mai fie pe deplin la zi după un an – și că le înlocuim în mod regulat”, a explicat el, adăugând că conflictele recente evidențiază, de asemenea, importanța rachetelor aer-aer cu rază de acțiune mai mare, a neutralizării capacităților de apărare aeriană inamice și a dronelor de luptă colaborative.
„Prioritatea absolută”
O altă provocare, potrivit generalului, este faptul că forțele aeriene ar putea avea nevoie, în cele din urmă, de 230 de avioane de luptă, față de aproximativ 185 în prezent, întrucât avioanele Rafale cu capacitate nucleară sunt utilizate și pentru misiuni convenționale.
Problema a fost „ridicată de mai multe ori” de șeful forțelor aeriene și spațiale franceze, generalul Jérôme Bellanger, a spus Virem – însă promisiunea lui Macron de a extinde forțele aeriene nu a fost inclusă în cea mai recentă legislație privind planificarea militară, adoptată vara trecută.
Armele nucleare ale Franței nu ar fi însă afectate de eventualele dificultăți economice, a subliniat generalul.
„Prioritatea absolută – esența esenței – este descurajarea nucleară… Compromisurile se fac întotdeauna, întotdeauna în favoarea descurajării.”
Editor : B.P.
About the Author
