Aproape o treime dintre copiii din România, respectiv 32,4%, se confruntau în 2025 cu riscul de sărăcie sau excluziune socială, potrivit unei analize publicate de organizația Salvați Copiii. Deși aceasta este cea mai mică pondere din ultimul deceniu, România continuă să se numere printre țările din Uniunea Europeană cu cele mai ridicate niveluri ale acestui indicator. La nivelul UE, 19,2 milioane de copii se aflau în această situație în 2025, cu puțin mai mulți decât în 2019.
Raportul avertizează și asupra riscului eliminării unor garanții financiare europene destinate combaterii sărăciei în rândul copiilor. Organizația atrage atenția că propunerile privind viitorul buget al UE ar putea elimina obligația unor state membre de a aloca cel puțin 5% din resursele Fondului Social European Plus (FSE+) pentru reducerea sărăciei în rândul copiilor.
Aproape 7 din 10 elevi vulnerabili au rezultate slabe la citire
Potrivit datelor prezentate de Salvați Copiii, efectele sărăciei se reflectă inclusiv în rezultatele școlare. Datele PISA 2025 arată diferențe importante între elevii din familii înstărite și cei din medii vulnerabile.
„2 din 10 elevi din familiile înstărite au rezultate slabe la citire (20,6%), în timp ce 7 din 10 elevi vulnerabili se află în această situație (70,6%)”, arată analiza organizației.
Diferențele se observă și la matematică. Potrivit raportului, România a înregistrat, cu excepția Zambiei, cea mai mare variație a scorurilor la matematică explicată de statutul socioeconomic al elevilor.
Mai exact, după eliminarea celorlalți factori care pot influența rezultatele școlare, 24,1% din variația scorurilor la matematică ale elevilor români este explicată de statutul socioeconomic, față de media de 12% înregistrată în țările OCDE.
„Sărăcia pentru mine sunt momentele în care prietenii tăi își fac amintiri, iar tu nu”
Raportul include și mărturii ale copiilor care au participat la consultările organizate de Salvați Copiii România. Unul dintre aceștia descrie felul în care lipsurile financiare afectează viața de zi cu zi, relațiile cu ceilalți și accesul la educație.
„Sărăcia pentru mine sunt momentele în care prietenii tăi își fac amintiri, iar tu nu. Atunci când de abia aștepți să ajungi acasă de foame, că nu ai ce să-ți cumperi de pachet. Atunci când ai lucrat un an școlar întreg pentru o bursă de merit, ajungi să te încadrezi în top 3 elevi cu cele mai mari medii pe clasă și tot să nu primești nimic. Este acel moment când îți vezi părinții disperați care se ceartă în camera cealaltă”, a povestit copilul.
O altă mărturie, din cadrul consultărilor organizate de Salvați Copiii Italia, surprinde incertitudinea legată de asigurarea hranei.
„Sper ca viitorul meu să fie mai bun decât ce trăiesc în prezent, pentru că e greu să stai mereu să te întrebi «vom avea ce mânca azi?»”, a spus copilul.
Organizația subliniază că efectele sărăciei depășesc lipsa veniturilor și pot însemna mese sărite, dificultăți în accesarea serviciilor medicale și excluderea copiilor de la activități școlare sau experiențe cotidiene alături de prieteni.
Salvați Copiii avertizează asupra reducerii fondurilor europene
La nivelul Uniunii Europene, obiectivul stabilit pentru 2030 este scoaterea din sărăcie sau excluziune socială a cinci milioane de copii. Cu toate acestea, numărul copiilor aflați în risc a crescut de la 19,1 milioane în 2019 la 19,2 milioane în 2025.
Pentru atingerea țintei, ar fi necesar ca, de acum până în 2030, aproximativ 2.800 de copii să iasă zilnic din sărăcie, potrivit analizei.
În acest context, Salvați Copiii atrage atenția asupra propunerilor Comisiei Europene privind viitorul buget multianual al UE, care ar elimina obligația a 11 state membre de a direcționa cel puțin 5% din resursele FSE+ către combaterea sărăciei în rândul copiilor.
Organizația susține menținerea acestei obligații și extinderea ei la toate statele membre. De asemenea, recomandă creșterea alocării minime la 10% în țările în care rata sărăciei sau excluziunii sociale în rândul copiilor depășește media europeană.
„O plasă de siguranță nu trebuie eliminată pentru că și-a îndeplinit rolul, mai ales atunci când copiii au nevoie de ea. Următorul buget al UE ar trebui să protejeze un Fond Social European puternic și să ceară fiecărui stat membru să dedice minim 5% din resursele acestui fond reducerii sărăciei în rândul copiilor, cu investiții mai mari acolo unde nevoile sunt mai mari”, a declarat Luz Larosa, director interimar al Save the Children.
Potrivit raportului, aproximativ 9,6 miliarde de euro au fost alocate la nivel european pentru măsuri de combatere a sărăciei în rândul copiilor, inclusiv contribuțiile statelor membre. Dintre cele 24 de state care au raportat alocări bugetare în această categorie, 19 au direcționat cel puțin 5% din resursele FSE+ către acest obiectiv.
Cum a evoluat riscul de sărăcie în rândul copiilor din România
Datele prezentate de Salvați Copiii arată că riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor din România a crescut în timpul pandemiei, apoi a scăzut în ultimii ani.
În 2019, indicatorul era de 39,1%, iar în 2020 a ajuns la 40,7%. În 2021 și 2022, rata a fost de 41,5%. Ulterior, aceasta a coborât la 39% în 2023 și la 33,8% în 2024, ajungând la 32,4% în 2025, cea mai mică valoare din ultimii zece ani.
Cu toate acestea, organizația avertizează că nivelul rămâne printre cele mai ridicate din UE. În 2025, Spania a înregistrat cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor, de 33,8%.
Numărul copiilor înscriși în creșe s-a dublat în patru ani
Raportul evidențiază și efectele investițiilor europene în serviciile destinate copiilor și familiilor vulnerabile. Salvați Copiii România implementează cinci proiecte locale finanțate prin Fondul Social European Plus, în cadrul Programului Incluziune și Demnitate Socială.
Prin intermediul centrelor de zi, copiii primesc sprijin la teme, consiliere, suport psihosocial, rechizite, produse de igienă și o masă caldă. Părinții beneficiază, la rândul lor, de consiliere, îndrumare în probleme familiale și profesionale și asistență financiară.
Un alt rezultat menționat în raport este creșterea numărului de copii înscriși în creșe, de la 17.400 în 2020 la 35.318 în 2024.
În același timp, participarea copiilor sub trei ani la servicii formale de educație și îngrijire rămâne redusă: 11,1% în 2025, față de 6,8% în 2020.
Extinderea serviciilor nu a adus însă beneficii în mod egal copiilor din mediul rural și celor din mediul urban. În mediul rural, numărul locurilor în creșe a crescut de la 429 în 2020 la 3.405 în 2024, în timp ce în mediul urban a ajuns de la 16.971 la 31.913.
Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România, avertizează că eliminarea instrumentelor europene dedicate combaterii sărăciei infantile ar putea afecta în special serviciile de prevenție.
„Lecțiile învățate din ciclurile bugetare anterioare arată că, în abordarea incluziunii sociale, autoritățile tind să acorde prioritate măsurilor de intervenție și răspuns la situațiile deja existente (…). În schimb, intervențiile axate pe prevenție, deși sunt mai eficiente și mai puțin costisitoare, tind să fie neglijate”, a declarat aceasta.
Organizația solicită instituțiilor europene și guvernelor naționale să protejeze finanțarea destinată reducerii sărăciei în rândul copiilor, să stabilească obiective măsurabile și să urmărească transparent cheltuielile și rezultatele programelor, inclusiv numărul copiilor care beneficiază de sprijin.
Editor : C.S.
About the Author
