„Nu presupuneți că Rusia a pierdut războiul”, a avertizat Valerii Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit și fost comandant al armatei ucrainene, într-un articol de opinie publicat miercuri, 8 iulie, în The Telegraph, relatează Kyiv Independent.
Zalujnîi a subliniat o tendință a analiștilor occidentali care porneau de la premisa că „Rusia a pierdut efectiv războiul”, menționând seria de lovituri puternice a Ucrainei împotriva industriei petroliere ruse, care înregistrează succese din ce în ce mai mari, precum și campania sa actuală de „lovituri intermediare” îndreptată împotriva logisticii ruse.
„Aceasta este o interpretare greșită și periculoasă a războiului”, a afirmat fostul șef al armatei ucrainene, susținând că analiștii care se concentrează pe victoriile tactice și operaționale individuale ale Ucrainei — câștigurile de pe câmpul de luptă și atacurile din interiorul Rusiei — în loc să ia în considerare imaginea strategică de ansamblu, ajung la evaluări optimiste privind starea conflictului.
Zalujnîi a revenit la o opinie pe care o susține încă din 2023, descriind conflictul actual ca un război de poziții și de uzură, caracterizat de utilizarea dronelor, a sistemelor de supraveghere și a capacităților de lovituri de precizie.
„Acesta nu mai este un război al manevrelor rapide. Este un război de uzură”, a declarat el. „Fiecare câștig tactic are acum un cost extraordinar. Pozițiile pot fi cucerite, dar menținerea lor, întărirea lor și evacuarea răniților au devenit din ce în ce mai dificile sub supravegherea constantă a dronelor. Succesul pe câmpul de luptă se măsoară în metri, nu în mile, și adesea la un preț care nu are aproape nicio legătură cu valoarea sa strategică”.
Cuvintele lui Zalujnîi vor fi interpretate de mulți ca o critică implicită la adresa succesorului său în funcția de comandant suprem, generalul Oleksandr Sîrskîi. Sîrskîi a fost criticat în repetate rânduri pentru lansarea unor operațiuni ofensive pe care mulți le consideră prost planificate și prost concepute, conduse adesea de Forțele de Asalt, o ramură specializată a Forțelor Armate ale Ucrainei care se subordonează direct lui Sîrskîi și care are reputația de a înregistra pierderi mari în timpul operațiunilor sale.
El susține că logica de uzură a războiului depășește cadrul bătăliilor și operațiunilor individuale, nici campania de lovituri în adâncime a Ucrainei, nici cea a Rusiei nefiind capabile să dea o lovitură decisivă.
„Atacurile din ce în ce mai eficiente ale Ucrainei împotriva infrastructurii logistice și a infrastructurii critice rusești au impus costuri reale Moscovei. Însă aceste atacuri sunt costisitoare, solicitante din punct de vedere tehnologic și, în ultimă instanță, reciproce. Rusia își păstrează capacitatea de a riposta cu o forță egală sau mai mare. Niciuna dintre părți nu se poate baza pe această formă de război pentru a obține un rezultat strategic decisiv”, scrie Zalujnîi. Acesta susține însă, de asemenea, că operațiunile de lovitură în adâncime și de lovitură la distanță medie ale Ucrainei ar putea consolida poziția țării în orice negocieri viitoare.
Totodată, Zalujnîi consideră că, în ultimă instanță, niciuna dintre părți nu poate revendica victoria: Rusia nu este în măsură să-și atingă obiectivele inițiale de război, dar poate continua un război de uzură istovitor, iar Ucraina este capabilă să-și mențină independența, dar nu poate alunga cu forța forțele ruse de pe teritoriul ucrainean.
„Războaiele de uzură nu produc câștigători clari în sensul convențional al cuvântului. Se decid prin rezistență”, a mai scris Zalujnîi. El a adăugat o notă de precauție, subliniind că rezistența Ucrainei depinde „în mare măsură de sprijinul continuu al aliaților săi”, sprijin care, în opinia sa, dă semne de slăbire.
„Schimbările politice de la Washington și diviziunile persistente din Europa ridică întrebări legitime cu privire la posibilitatea menținerii pe termen nelimitat a nivelului actual de sprijin”, a mai notat Zalujnîi.
Citește și:
