Fostul președinte american Barack Obama avertizează că dezinformarea și conținuturile care exploatează furia și frica alimentează polarizarea politică și ascensiunea extremismului. În cadrul unei conferințe susținute la Glasgow, Obama a atras atenția și asupra riscurilor pe care inteligența artificială le-ar putea aduce democrației, avertizând că va deveni tot mai dificil să distingem adevărul de minciună. Cu toate acestea, fostul lider de la Casa Albă susține că deriva către extremism nu este inevitabilă și că lupta pentru speranță și pentru o lume mai bună merită continuată, anunță BBC.
Fostul președinte american a afirmat că, în timpul campaniei sale prezidențiale din 2008, când rețelele sociale și noile tehnologii începeau să câștige teren, a privit aceste instrumente ca pe un far al speranței.
În opinia sa, tehnologia avea potențialul de a apropia oamenii, de a-i mobiliza și de a-i determina să se implice în cauze importante, precum apărarea democrației și a drepturilor omului.
Totuși, Obama a subliniat că aceleași instrumente pot fi folosite și de grupurile care promovează ura și intoleranța. Tehnologia care facilitează solidaritatea și mobilizarea în scopuri pozitive poate servi, în egală măsură, la răspândirea mesajelor extremiste.
„Au conectat oamenii în scopuri bune, dar și în scopuri rele”, a spus fostul președinte.
El a explicat că platformele online tind să exploateze emoțiile negative, deoarece oamenii sunt adesea atrași de mesajele care le provoacă furie, frică sau resentimente.
„Se pare că partea reptiliană a creierului nostru este cu adevărat atrasă de furie, frică, resentimente și sentimentul că cineva vrea să-ți facă rău”, a declarat Obama. „Așadar, o mare parte din rețelele sociale și din informațiile noastre se bazează pe aceste sentimente.”
Obama avertizează asupra efectelor rețelelor sociale
Fostul lider de la Casa Albă, care a susținut deja un discurs la Belfast și urma să apară joi seara la Manchester, a avertizat că această tendință poate favoriza radicalizarea și deteriorarea dezbaterii publice. Cu toate acestea, el a insistat că alunecarea către extremism nu reprezintă un deznodământ inevitabil.
Obama a amintit că, după cel de-al Doilea Război Mondial, autoritățile din Statele Unite și din Europa au înțeles pericolele propagandei și ale dezinformării, în special după experiența regimului nazist.
În opinia sa, lecțiile trecutului ar fi trebuit să determine societățile democratice să dezvolte mecanisme mai eficiente pentru a-i trage la răspundere pe cei care folosesc minciunile pentru a manipula opinia publică și pentru a incita la violență.
„După cel de-al Doilea Război Mondial, cel puțin în Statele Unite și, cu siguranță, și în Europa, guvernul federal a spus: «Vom stabili niște reguli, pentru că am văzut ce poate face propaganda în mâinile cuiva ca Hitler. Putem vedea cum minciunile mari și dezinformarea pot denatura realitatea, pot înfuria și incita la violență. Așadar, îi vom trage la răspundere pe acești oameni»”, a declarat fostul președinte.
„Noi nu am ales să facem asta”, a adăugat el, referindu-se la lipsa unor măsuri pe care le consideră necesare pentru a limita consecințele acestor fenomene.
Obama, care a părăsit funcția prezidențială în 2017, după două mandate, a afirmat că este necesară găsirea unui „echilibru crucial” între libertatea de exprimare și reglementarea conținuturilor care pot afecta societatea.
El a subliniat că nu este vorba despre eliminarea dezacordurilor sau despre restrângerea nejustificată a libertății de exprimare, ci despre identificarea unor soluții care să permită dezbateri riguroase, fără ca manipularea și dezinformarea să submineze înțelegerea realității.
În acest context, fostul președinte consideră că lumea și liderii săi vor trebui să găsească mecanisme și instituții noi, capabile să susțină dezacordurile și dezbaterile publice, ajutându-i, în același timp, pe oameni să distingă faptele de informațiile false.
Dezinformarea, un factor al polarizării politice și al populismului
Fostul președinte american a pus polarizarea politică și ascensiunea populismului în numeroase regiuni ale lumii în legătură cu informațiile la care oamenii sunt expuși în fiecare zi.
„Dacă ar fi să atribui vina pentru polarizarea politică și pentru ascensiunea populismului în multe părți ale lumii, aș spune că aceasta se datorează informațiilor care ne pătrund în minte în fiecare zi”, a afirmat Obama.
El a avertizat că acest mediu informațional are efecte deosebit de îngrijorătoare asupra tinerilor, care pot ajunge să privească viitorul cu descurajare.
Obama a descris fluxul actual de informații drept unul nesănătos, sugerând că expunerea constantă la mesaje care provoacă teamă, furie și resentimente poate afecta felul în care oamenii înțeleg lumea și relaționează unii cu ceilalți. „Nu este o dietă sănătoasă cea pe care o consumă creierul nostru în acest moment”, a spus el.
Fostul președinte și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la evoluția inteligenței artificiale. În opinia sa, dezvoltarea acestei tehnologii ar putea agrava problema, făcând tot mai dificilă diferențierea dintre informațiile adevărate și cele false.
Pe măsură ce instrumentele bazate pe inteligență artificială devin mai sofisticate, oamenilor le-ar putea fi din ce în ce mai greu să stabilească dacă materialele pe care le văd sau le aud reflectă evenimente reale ori sunt fabricate sau manipulate.
Obama consideră că această evoluție ar putea îngreuna funcționarea democrației, într-un moment în care încrederea în informații și capacitatea cetățenilor de a lua decizii în cunoștință de cauză sunt esențiale.
Obama spune că oamenii uită lecțiile trecutului
În cadrul discuției de la Glasgow, fostul președinte a fost întrebat dacă mai crede în afirmația lui Martin Luther King Jr. pe care a citat-o cu ani în urmă, potrivit căreia arcul universului moral este lung, dar se îndreaptă în cele din urmă spre dreptate.
Obama a răspuns că încă susține această idee și a explicat că speranța nu înseamnă doar așteptarea pasivă a unor vremuri mai bune. În opinia sa, speranța presupune o alegere activă, pe care oamenii trebuie să o facă în mod conștient.
El a descris această alegere drept una „aproape teologică”, legată de felul în care oamenii decid să-și trăiască viața și să privească viitorul. „Este o decizie legată de modul în care înfruntăm și acceptăm această perioadă limitată de timp pe care o avem pe planetă”, a declarat fostul președinte.
Obama le-a spus celor prezenți că este mai sănătos să creadă în posibilitatea schimbării decât să pornească de la premisa că lucrurile nu se pot îmbunătăți. „Cred că, atunci când acționăm în acest spirit, nu întotdeauna lucrurile ies cum trebuie, dar, în timp, situația se îmbunătățește”, a afirmat el.
Fostul președinte a observat, totodată, că istoria umanității pare să urmeze un ciclu în care societățile uită lecțiile învățate din experiențele anterioare și ajung să considere de la sine înțelese valorile și progresele pentru care generațiile precedente au luptat.
În acest proces, oamenii pot deveni mai toleranți față de discursurile care îi atacă pe cei considerați diferiți și pot ajunge să minimalizeze consecințele limbajului instigator la ură.
„Începem să ne gândim: «Poate că limbajul folosit în public de politicienii noștri, care incită la ură și transformă anumite persoane – imigranți, evrei, negri sau homosexuali – în țapi ispășitori, este doar vorbărie, este umor»”, a spus Obama.
El a avertizat că o asemenea atitudine poate face ca societățile să uite unde pot duce intoleranța și demonizarea anumitor grupuri. Pe măsură ce astfel de mesaje sunt normalizate, oamenii riscă să devină tot mai puțin toleranți față de cei din jur.
În opinia sa, istoria arată cât de important este ca societățile să recunoască din timp pericolele discursului instigator la ură și să nu trateze drept inofensive mesajele care transformă anumite categorii de persoane în țapi ispășitori.
„Putem fi mai buni”
În încheierea intervenției sale, Barack Obama le-a spus celor prezenți că lumea va continua să se confrunte cu provocări majore, de la tensiunile politice și sociale până la dificultățile generate de schimbările tehnologice.
Cu toate acestea, el a susținut că oamenii nu ar trebui să renunțe la speranță și nici la convingerea că pot contribui la îmbunătățirea societății.
Fostul președinte a pledat pentru continuarea eforturilor de a construi o lume mai bună, chiar și atunci când rezultatele nu apar imediat sau când schimbările dorite întâmpină obstacole.
Mesajul său a fost că, deși extremismul, dezinformarea și intoleranța reprezintă amenințări reale, evoluția societăților nu este prestabilită. Alegerile oamenilor, instituțiile pe care le construiesc și felul în care răspund discursului instigator la ură pot influența direcția în care se îndreaptă lumea.
Obama a transmis că merită să continuăm să luptăm pentru speranță și pentru schimbare, chiar și într-o perioadă marcată de incertitudine.
În ciuda dificultăților, fostul președinte american consideră că oamenii au capacitatea de a face lucrurile mai bine și de a contribui la construirea unei societăți mai tolerante și mai echitabile.
Editor : C.A.
About the Author
