În timp ce guvernele europene caută soluții pentru încetinirea declinului demografic, Bulgaria oferă un exemplu al limitelor unei rate de fertilitate relativ ridicate. Deși se află în continuare printre statele UE cu cele mai multe nașteri raportate la populația fertilă, numărul deceselor depășește cu mult numărul nașterilor, iar populația activă continuă să se reducă, potrivit Euractiv.
Comisia Europeană încearcă să faciliteze posibilitatea ca oamenii să aibă numărul de copii pe care și-l doresc, inclusiv prin politici privind îngrijirea celor mici, echilibrul dintre viața profesională și cea personală și accesul la locuințe. Situația Bulgariei arată însă că o rată mai ridicată a fertilității nu este suficientă, în sine, pentru a inversa tendințele demografice.
Potrivit datelor naționale, numărul nașterilor din Bulgaria a scăzut cu 6,6% în 2024 și cu încă 6% în 2025. Rata fertilității a urmat aceeași tendință, coborând de la 1,79 copii per femeie în 2023 la 1,72 în 2024 și la 1,63 anul trecut.
Cu toate acestea, Bulgaria s-a situat pe primul loc în cel mai recent clasament comparativ al UE privind fertilitatea. Poziția reflectă însă mai degrabă faptul că declinul pornește de la un nivel inițial mai ridicat decât o îmbunătățire reală a situației demografice.
Aproape două decese pentru fiecare copil născut
Dezechilibrul demografic este evident. Bulgaria a înregistrat doar 50.241 de nașteri în 2025, în timp ce numărul deceselor a ajuns la 99.479. Practic, au fost aproape două decese pentru fiecare copil născut.
Situația este complicată și de reducerea numărului de potențiali părinți. La sfârșitul anului 2025, Bulgaria avea aproximativ 1,25 milioane de femei aflate la vârsta fertilă, cu circa 11.000 mai puține decât cu un an înainte.
În plus, bulgarii au o speranță de viață semnificativ mai redusă decât media Uniunii Europene. Aceasta s-a situat la 75,8 ani, față de 81,5 ani la nivelul UE.
Krassen Stanchev, fondatorul Institutului pentru Economie de Piață, a declarat pentru Euractiv că eșecurile în combaterea mortalității evitabile reprezintă „principala cauză a speranței de viață mai scurte în Bulgaria”. El susține că reformele din sistemul de sănătate, în special cele axate pe prevenție, ar fi relativ ușor de pus în aplicare din punct de vedere economic.
Diferențe mari între regiunile Bulgariei
Problemele demografice diferă semnificativ de la o regiune la alta. În Sliven, unul dintre cele mai sărace județe ale Bulgariei, rata fertilității a ajuns la 2,43 copii per femeie, iar vârsta medie la prima naștere este de 22,1 ani. Prin comparație, în Sofia, vârsta medie la prima naștere este de 30,8 ani.
Și în privința speranței de viață există diferențe importante. Trei dintre cele cinci regiuni ale UE cu cea mai scăzută speranță de viață se află în nordul Bulgariei.
În același timp, estimările arată că unele regiuni ale țării vor înregistra, până în 2050, printre cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană ale ponderii populației de peste 65 de ani în raport cu populația de vârstă activă.
O productivitate mai ridicată și integrarea pe piața muncii a unui număr mai mare de persoane inactive ar putea reduce impactul declinului demografic, afirmă Stanchev. El atrage însă atenția că unele dintre politicile Bulgariei au avut efectul opus.
Potrivit economistului, locurile de muncă din sectorul public atrag angajați care ar putea lucra în companiile private, în timp ce salariile au crescut mai rapid decât productivitatea.
Migrația acoperă o parte din deficitul de forță de muncă
Chiar și o revenire susținută a ratei fertilității ar avea nevoie de aproximativ două decenii pentru a produce efecte semnificative pe piața muncii. Migrația poate însă aduce forță de muncă într-un interval mult mai scurt.
De altfel, migrația ocupă un loc tot mai important în dezbaterea demografică europeană. La lansarea raportului demografic al Comisiei Europene, comisarul Dubravka Suica a declarat: „Migrația este o necesitate”.
Bulgaria a avut în mod tradițional una dintre cele mai mici populații de origine străină din UE, însă fluxurile recente schimbă treptat această situație. În 2025, 44.640 de persoane s-au mutat în Bulgaria, în timp ce 9.555 au părăsit țara. Rezultatul a fost o migrație netă pozitivă de 35.085 de persoane. Acest sold a compensat aproximativ șapte zecimi din declinul natural al populației Bulgariei, care a fost de 49.238 de persoane.
Ministrul Muncii, Natalia Efremova, a declarat la începutul acestei luni că Bulgaria a atras 108.000 de lucrători din țări din afara UE în ultimii trei ani.
Raportul european avertizează însă că migrația poate „încetini ritmul îmbătrânirii populației, dar nu îi poate modifica traiectoria”.
Nicio soluție rapidă pentru criza demografică
Pentru Krassen Stanchev, soluția trebuie să vină în primul rând de la nivel național. Protecția socială, impozitarea directă și o mare parte dintre politicile interne rămân în competența statelor membre, potrivit tratatelor UE.
Printre măsurile necesare, economistul enumeră reforma sistemului de pensii, consolidarea sistemului privat de pensii și investițiile mai mari în prevenție medicală.
Bulgaria cunoaște aceste soluții de ani de zile. Cu toate acestea, țara continuă să îmbătrânească, să piardă populație activă și să se bazeze tot mai mult pe migrația forței de muncă, mai arată Euractiv.
Editor : C.A.
About the Author
