Inflația va continua să scadă în următoarea perioadă, iar efectele ar urma să fie resimțite de populație începând din a doua parte a acestui an, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, vineri, la Digi24. El a explicat că presiunile asupra prețurilor nu mai vin în prezent din zona alimentelor, însă energia continuă să afecteze bugetele românilor.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a identificat cinci riscuri majore pentru economia României în această toamnă, de la evoluția prețurilor la energie și alimente până la instabilitatea politică, situația geopolitică și riscul ca România să nu absoarbă fondurile europene disponibile prin PNRR.
Întrebat care dintre aceste riscuri este cel mai grav, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, a explicat că ele pot fi împărțite în două mari categorii: cele asupra cărora România poate interveni și cele externe, la care economia trebuie să se adapteze.
„Greu de spus. Mai ales că unele nu sunt deloc sub controlul nostru și atunci e foarte greu să le evaluăm capacitatea de a ne influența. E clar că un risc geopolitic nu avem cum să-l influențăm, trebuie doar să ne acomodăm, să ne adaptăm la el. În schimb, altele chiar țin de noi, de la riscul de a avea o guvernare instabilă sau de a nu depăși această situație de instabilitate politică la cel legat de absorbția fondurilor europene”, a declarat purtătorul de cuvânt al BNR.
„Așa că le-aș clasifica în două categorii: unele care țin de noi, de capacitatea instituțiilor și a sistemului nostru politico-economic de a contribui la depășirea unei situații de criză, și altele care nu țin de noi și la care trebuie să ne adaptăm. Șocul energetic face parte din această situație, până la urmă, dincolo de cel geopolitic deja evocat”, a adăugat el.
Inflația coboară spre 6%
BNR și-a revizuit perspectiva asupra inflației, după ce evoluțiile economice din acest an au fost mai nefavorabile decât anticipase banca centrală. Dan Suciu a indicat printre cauze conflictul din Orientul Mijlociu, scumpirea carburanților și problemele din sectorul energetic.
„Da, din păcate n-au fost anticipate nici la începutul anului, când prognoza noastră era mult mai optimistă și cred că știm cu toții ce s-a întâmplat. Am avut un conflict în Orientul Mijlociu, apropo de riscurile pe care nu putem să le gestionăm decât prin adaptare, care a dus la creșteri spectaculoase ale prețurilor la carburanți. Avem o criză energetică pe care n-am fost pregătiți să o înfruntăm. Din păcate, ea s-a produs atât prin zona de hidro, cât și pe zona de nuclear”, a spus Suciu.
Potrivit acestuia, scumpirile din energie s-au transmis prin mai multe componente ale economiei și au făcut ca inflația să evolueze diferit față de prognozele inițiale. „Avem prețuri crescute la energie, care au influențat întregul an pe diverse componente, atât pe combustibil, cât și pe energie, cât și pe gaze. Și toate acestea au dus la alte rate ale inflației decât cele prognozate”, a explicat el.
Cu toate acestea, BNR vede deja o reducere puternică a ratei inflației. „Ceea ce e cert, e cert. Avem o scădere drastică a inflației. Deja primul pas s-a produs luna trecută, luna august va fi la fel, un pas semnificativ. Nu vom mai discuta de inflație care se apropie de 9 sau 10%, vorbim de inflație care se duce spre 6%, poate chiar mai jos dacă lucrurile la nivelul politicilor energetice vor fi gestionate corect și nu vor mai apărea tensiuni suplimentare”, a declarat Suciu.
Unul dintre factorii care contribuie la reducerea inflației este însă scăderea consumului, o evoluție cu efecte mai puțin favorabile pentru economie și populație.
„Sunt destul de mulți alți factori care contribuie la această coborâre a inflației. Sigur, unii ar spune că nu sunt neapărat încurajatori, cum a fost scăderea consumului. Sigur, pentru populație este un efort, dar din perspectiva inflației are un efect benefic și se duce în jos, așa încât anul viitor ne putem aștepta la o altă evoluție economică”, a spus purtătorul de cuvânt al BNR.
Prețutile la alimente nu mai cresc, presiunea vine din energie
Scăderea inflației nu înseamnă însă că prețurile vor reveni la nivelurile anterioare, ci că ritmul în care acestea cresc încetinește. Dan Suciu spune că efectele ar trebui să înceapă să fie resimțite de populație în a doua parte a acestui an.
„Se va resimți începând cu partea a doua, partea a treia, partea a patra acestui an, vorbesc de trimestre, pentru că una este să ai creșterile de 10% anualizate și alta este să ai creșteri la jumătate față de ceea ce ai avut până în prima parte a anului. Sigur că presiunile mai există la nivelul buzunarului pentru că vin din zona de energie. Pentru că dacă este să ne uităm pe zona de alimente, acolo nu mai avem creșteri în această perioadă”, a explicat el.
Evoluția favorabilă a prețurilor alimentelor este legată și de producția agricolă. După un an bun în 2025, perspectivele pentru agricultura din 2026 rămân optimiste, în pofida unei perioade de secetă.
„Au fost ani în care anul agricol nu a fost atât de bun. Acum avem doi ani la rând de ani agricoli buni, 2025 a fost un an bun, anul acesta se anunță bun cel puțin până acum, până când a venit o oarecare perioadă de secetă, dar prognozele sunt optimiste în zona agricolă. Din acest punct de vedere, la nivelul producției alimentare, la nivelul alimentelor, nu mai avem presiunile pe care le aveam, dar avem, în schimb, sigur, încă, cel puțin în parte, prețuri mai mari din cauza crizei energetice”, a spus purtătorul de cuvânt al BNR.
Când ar putea BNR să reducă dobânda-cheie
În condițiile în care BNR prognozează o inflație de 6,1% la finalul anului, Dan Suciu a fost întrebat dacă banca centrală ar putea începe să reducă dobânda-cheie, aflată la 6,5%. Purtătorul de cuvânt al BNR a arătat că România s-a aflat într-o situație neobișnuită, cu o rată a dobânzii de politică monetară mai mică decât inflația.
„Am fost într-o situație, însă, paradoxală până acum. Am fost cu inflație de 10% și dobânda de 6,5%, ceea ce este oarecum contraintuitiv. Să nu uităm că, în mod normal, coborârea inflației se face cu dobânzi care să depășească inflația. A fost o performanță, din acest punct de vedere, de a ține dobânzile sub control, chiar dacă am avut aceste prețuri crescute în economie. Până când nu se inversează aceste două tendințe la modul semnificativ, dacă nu chiar se încrucișează, cu o scădere a inflației așa încât să intersecteze rata de dobândă, nu putem vorbi de o scădere. Dar, evident, pe finalul acestui an putem să începem această discuție”, a spus Suciu.
Perspectiva pentru 2027 este însă mai favorabilă pentru cei care așteaptă costuri mai mici ale creditării. „Spunea și guvernatorul la conferința de presă de ieri, putem să începem această discuție, iar anul viitor are toate șansele, nu numai șansele, așa cum se arată acum, va fi un an cu dobânzi mai mici”, a declarat Dan Suciu.
Editor : M.I.
About the Author
