Proaspăt ieșit din victoria zdrobitoare obținută în alegerile primare de centru-stânga de la sfârșitul săptămânii, candidatul la președinția Franței, Raphaël Glucksmann, a criticat dur decizia președintelui american Donald Trump de a relaxa restricțiile privind exporturile rusești de motorină, calificând-o drept o mișcare care avantajează Kremlinul în detrimentul Europei.
„La conducerea Statelor Unite se află cineva care este fie un idiot util, fie un agent al distrugerii puterii și libertății europene”, a declarat Glucksmann la Summitul privind competitivitatea organizat de POLITICO la Paris. „[Războiul Rusiei împotriva Ucrainei] ne vizează direct pe noi, europenii, iar noi suntem singuri.”
Europarlamentarul a insistat, de asemenea, că trimiterea rivalei sale de extremă dreapta, Marine Le Pen, la Palatul Élysée în 2027 ar fi o victorie pentru liderul rus Vladimir Putin și un pas către „înfrângerea continentului european”.
Le Pen și-a exprimat anterior „o formă de admirație” față de Putin, iar partidul său, Adunarea Națională, a primit un împrumut de la o bancă cu legături în Rusia în 2014. Le Pen a afirmat că partidul său a împrumutat bani din străinătate deoarece băncile franceze i-au refuzat împrumuturile și că împrumutul respectiv nu a avut niciun impact asupra pozițiilor sale politice. Partidul a rambursat între timp fondurile.
Deși Le Pen a condamnat războiul total al Rusiei în Ucraina, unii aleși din cadrul partidului său rămân ferm opuși acordării de ajutor Ucrainei și sunt în favoarea unei relații mai strânse cu Rusia.
La un eveniment organizat de POLITICO luna trecută, Le Pen a declarat că, în opinia sa, Franța ar putea oferi Ucrainei instruire și asistență militară, dar nu își mai poate permite sprijin financiar, având în vedere constrângerile bugetare ale Franței.
Sondaje
Conform sondajului „Poll of Polls” realizat de POLITICO, Le Pen se bucură în prezent de un avans de două cifre față de concurenții săi pentru primul tur al alegerilor prezidențiale de anul viitor. Glucksmann se află pe locul al patrulea, în urma fostului prim-ministru Edouard Philippe și a candidatului de extremă stânga Jean-Luc Mélenchon. Alegerile prezidențiale din Franța vor ajunge în turul doi dacă niciunul dintre primii doi candidați nu obține peste 50% din voturi în primul tur.
În interviul acordat POLITICO, Glucksmann, una dintre cele mai puternice voci pro-europene din cursă, și-a reafirmat sprijinul pentru un „Sky Shield” european pentru Ucraina și pentru necesitatea unei industrii de apărare europene mai solide și suverane — o inițiativă susținută și de președintele francez Emmanuel Macron și împărtășită pe scară largă de întreg spectrul politic francez.
„De zeci de ani”, a spus Glucksmann, „ne-am delegat suveranitatea și securitatea către Washington, iar acum ne dăm seama ce greșeală a fost aceasta.”
În practică, însă, Europa rămâne divizată cu privire la întrebarea dacă țările din afara UE ar trebui să aibă acces la fondurile sale de apărare. Franța conduce eforturile de a limita accesul țărilor din afara UE la Fondul european pentru competitivitate.
Glucksmann a mai afirmat că Europa ar trebui să contracteze datorii comune pentru a finanța proiecte de apărare — o propunere pe care Germania și alți membri ai UE cu politici fiscale conservatoare au ezitat să o ia în considerare — în loc să încerce proiecte între state membre, precum eșuatul avion de vânătoare franco-german de nouă generație.
Fără investiții comune, a afirmat el, „nicio țară europeană, inclusiv Germania, nu va fi capabilă să facă față, pe termen scurt, războiului viitorului” împotriva unor puteri precum China, Rusia și SUA.
„Este o chestiune de viață și de moarte”, a spus Glucksmann.
Războaie în străinătate, proteste acasă
Într-un interviu cuprinzător, Glucksmann a subliniat modul în care politica sa externă, în cazul în care ar fi ales președinte în aprilie 2027, ar implica consolidarea legăturilor cu țările din Europa Centrală și de Est, în loc să curteze lideri precum Putin sau Xi Jinping din China.
Următorul președinte, a spus el, „ar trebui să meargă la Varșovia; ar trebui să meargă la Tallinn”, mai degrabă decât la Beijing sau Moscova. Europarlamentarul l-a criticat frecvent pe Macron pentru că l-a primit pe Putin la o ceremonie fastuoasă la Palatul Versailles în 2017 și i-a oferit lui Xi o vizită în satul bunicii sale din sud-vestul Franței în 2024.
Candidatul de centru-stânga a afirmat că Europa trebuie să „își valorifice poziția de forță” în cadrul negocierilor cu China, față de care Uniunea încearcă să-și reducă deficitul comercial de 1 miliard de euro pe zi. El a mai spus că UE ar trebui să-și mențină obiectivul de a elimina treptat vehiculele cu motor cu ardere internă până în 2035 și să investească în vehicule electrice, pentru a nu „ceda” acest sector chinezilor.
Glucksmann se prezintă în fața alegătorilor ca un președinte francez care îi va înfrunta pe cei pe care îi consideră „oameni puternici” aflați la conducerea marilor puteri mondiale, precum Xi, Putin și Trump.
Editor : Sebastian Eduard
