Mii de finlandezi coboară în adăposturi subterane și exersează modul în care ar trebui să reacționeze în cazul unui atac real, într-un scenariu care include atacuri cibernetice, întreruperea alimentării cu apă și energie și amenințarea unor lovituri cu rachete dinspre Rusia. Exercițiul testează capacitatea autorităților și a populației de a face față unei crize majore, pe fondul temerilor tot mai mari privind securitatea Europei.
Într-un adăpost de protecție civilă săpat în stâncă, în spatele unor uși proiectate să reziste unui atac nuclear sau biologic, doi militari finlandezi, îmbrăcați în costume de protecție și purtând măști respiratorii, măsoară nivelul radiațiilor. Ei participă la un exercițiu menit să transforme o peșteră într-un loc sigur pentru mii de oameni.
În interior, într-un spațiu folosit în mod obișnuit ca sală de sport, sute de persoane își petrec noaptea pe paturi de campanie. Peste 2.000 de persoane, inclusiv voluntari și studenți, participă la cel mai mare exercițiu de apărare civilă desfășurat în Europa de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, relatează Euronews.
Potrivit scenariului exercițiului, infrastructura critică din orașul Kuopio, situat în centrul Finlandei, inclusiv alimentarea cu energie electrică și apă, a fost perturbată de atacuri cibernetice, iar asupra orașului planează amenințarea unor atacuri cu rachete din partea Rusiei, țara vecină.
Obiectivul este ca autoritățile locale și populația să exerseze modul în care ar trebui să reacționeze în cazul unui atac real. Însă, deși buncărele și adăposturile subterane pot oferi o anumită protecție împotriva rachetelor, ele nu pot apăra populația de campania de sabotaj și perturbare pe care oficialii occidentali acuză Rusia că o desfășoară în Europa.
Aceasta ar fi inclus provocarea unor incendii, atacarea instalațiilor de alimentare cu apă și a centralelor electrice, precum și trimiterea de drone în spațiul aerian al Uniunii Europene pentru operațiuni de sabotaj.
Granița Finlandei cu Rusia se întinde pe mai mult de 1.300 de kilometri, de la Marea Baltică până la Cercul Polar. În 2023 – 2024, Finlanda și Suedia au aderat la NATO, după invazia pe scară largă a Ucrainei ordonată de președintele rus Vladimir Putin. Până atunci, finlandezii se pregătiseră în mare măsură să se apere singuri în fața Rusiei.
Ce a învățat Finlanda din războiul din Ucraina
Apărarea Finlandei, spune colonelul în rezervă Asko Muhonen, nu se bazează doar pe armată, ci și pe „mentalitatea” finlandezilor obișnuiți, pregătiți să-și asume responsabilitatea pentru securitatea țării.
Muhonen, care a organizat exercițiul de la Kuopio, spune că această mentalitate se datorează parțial sistemului serviciului militar obligatoriu, pe care Finlanda l-a menținut chiar și după prăbușirea Uniunii Sovietice.
Nu toată lumea este încântată să efectueze serviciul militar, dar „este datoria noastră să servim și să apărăm această țară, așa cum au făcut și cei dinaintea noastră. De aceea ne-am păstrat independența”, spune Jyry Pietikainen, în vârstă de 23 de ani, militar în termen care a fost instruit să administreze pe timpul nopții adăpostul din Kuopio.
Finlanda trebuie, de asemenea, să învețe din experiența Ucrainei, afirmă Muhonen. Deși cel mai mare adăpost din Kuopio poate găzdui 7.000 de persoane, ucrainenii au uneori la dispoziție doar câteva minute pentru a ajunge într-o stație de metrou sau într-o parcare subterană.
Prin urmare, oamenii au nevoie de un adăpost la care să poată ajunge rapid și care să le ofere un anumit nivel de protecție, nu neapărat de unul capabil să reziste unui atac nuclear, explică el.
Dmytro Untila, un student ucrainean în vârstă de 20 de ani la universitatea din Kuopio, se afla acasă, la Odesa, când rachetele rusești au lovit orașul la 24 februarie 2022, în prima zi a războiului. El spune că s-a adăpostit pe holul de la intrarea în clădire deoarece nu avea unde altundeva să meargă.
O pregătire pentru o asemenea situație ar fi fost cu siguranță utilă în Ucraina, spune el, „pentru că nimeni nu știa că se poate întâmpla așa ceva”.
Amenințările asupra infrastructurii energetice
Cea mai mare amenințare la adresa infrastructurii energetice din regiunea Kuopio o reprezintă ninsorile abundente, furtunile și vremea nefavorabilă, afirmă Juha Räsänen, directorul general al companiei de electricitate Savon Voima.
Însă, după invadarea Ucrainei și decizia companiei de a nu mai cumpăra biocombustibil din Rusia, numărul atacurilor cibernetice asupra rețelei a crescut semnificativ, spune Räsänen.
Anul trecut, inginerii au găsit, de asemenea, cel puțin zece autocolante amplasate în puncte deosebit de vulnerabile ale infrastructurii rețelei energetice. Și alte companii energetice din Finlanda au descoperit astfel de autocolante, fără să știe de unde provin, afirmă el.
„Dacă ar avea loc o explozie în acel punct, ar putea distruge un baraj întreg”, spune Räsänen. Au fost observate și drone deasupra liniilor electrice, însă cei responsabili nu au fost identificați, adaugă el.
Nu este posibil ca autoritățile să se protejeze împotriva tuturor amenințărilor, spune Räsänen. Tocmai de aceea este important ca oamenii să fie pregătiți să se descurce singuri, fără ajutor, timp de cel puțin 72 de ore, în cazul unei pene de curent sau dacă apa devine nepotabilă. Serviciul finlandez de securitate și informații a precizat că a investigat „o gamă largă de observații”, fără să descopere nimic îngrijorător.
Începând din 2022, oamenii au devenit mai vigilenți din cauza situației de securitate și, prin urmare, au raportat inclusiv lucruri precum autocolante reflectorizante folosite în lucrări de cadastru și măsurători topografice, a transmis serviciul într-un comunicat. În ceea ce privește dronele observate, acestea au putut fi explicate „în mare parte prin situații obișnuite”.
„Tot timpul se întâmplă lucruri mărunte”, inclusiv bruiajul rusesc asupra semnalelor GPS, spune Vuokko Lahtinen, în vârstă de 32 de ani, aflată la o saună din Kuopio. Din acest motiv, spune ea, „cea mai bună apărare a Finlandei este să facă în așa fel încât să nu merite să fie atacată”.
Acest lucru se bazează atât pe armata și forțele de apărare ale țării, cât și pe finlandezii care simt că „avem ceva pentru care merită să luptăm”, spune Lahtinen.
În Finlanda există, potrivit acesteia, „un sentiment general de responsabilitate”, dezvoltat inclusiv prin grupurile comunităților locale și inițiative precum reciclarea. „La nivelul foarte simplu al vieții de zi cu zi, dacă faci lucruri care contează, acestea pot produce un efect de fluture”, spune Lahtinen.
Finlanda și Uniunea Sovietică
În războaiele sale cu Uniunea Sovietică, Finlanda a pierdut aproximativ 11% din teritoriu, iar peste 400.000 de oameni, reprezentând aproximativ 12% din populație, au fost nevoiți să-și părăsească locuințele dintr-o regiune care se află astăzi în vestul Rusiei.
La muzeul veteranilor din Kuopio, Risto Mönkkönen, în vârstă de 95 de ani, arată o bucată de hârtie pe care a notat datele la care orașul a fost bombardat și numele celor care au murit.
„Nu pot să uit”, spune el, povestind cum, pe când era copil, el și tatăl său au fugit spre un adăpost chiar în momentul în care a căzut o bombă, ucigând cinci dintre prietenii tatălui său.
Pirkko Naukkarinen, în vârstă de 102 ani, își amintește cum, la 16 ani, lucra într-o bucătărie de campanie în apropierea liniei frontului. Uneori împărțea adăposturile săpate în pământ cu soldații și se arunca în șanțuri pentru a se proteja în timp ce aviația sovietică ataca armata finlandeză aflată în retragere.
Aili Toivanen, în vârstă de 92 de ani, spune că a fost obligată să-și părăsească locuința de două ori în timpul războaielor. De fiecare dată, soldații finlandezi i-au spus familiei sale că are la dispoziție o oră pentru a-și strânge lucrurile.
Prima dată, spune ea, s-a uitat în urmă și și-a văzut casa arzând, incendiată de soldații finlandezi care nu voiau să lase nimic în urmă. A doua oară, aviația sovietică a bombardat trenul cu care familia pleca. Oamenii au sărit din vagoane și s-au ascuns în șanțuri, înainte de a se refugia la Kuopio.
Când Putin a invadat Ucraina în 2022, povestește femeia cu lacrimi în ochi, s-a temut că va trebui să-și părăsească locuința pentru a treia oară.
O țară pentru care merită să lupți
La adăpostul din Kuopio au venit mii de oameni, inclusiv elevi și studenți. „Copiii trebuie să știe lucrurile acestea, pentru că s-ar putea să fie nevoiți să facă ceva singuri. Adulții nu îi pot ajuta întotdeauna”, spune Amanda Hill, în vârstă de 11 ani, a cărei școală și-a desfășurat cursurile în adăpost în ziua exercițiului.
Așezat pe podeaua adăpostului alături de ceilalți militari în termen, Pietikainen explică de ce nu este deloc absurd să exersezi ceea ce trebuie făcut în timpul unei crize.
„Suntem finlandezi, așa că suntem oarecum pesimiști în privința vieții”, spune el, adăugând că istoria arată ce se poate întâmpla în relația cu Rusia. În privința amenințărilor venite de la Moscova, Muhonen are un sfat simplu: „Nu credeți ceea ce spun, ci urmăriți ceea ce fac.”
Citește și Doi suspecţi cu paşapoarte rusești au fost identificaţi în cazul dronei de pe aeroportul Leipzig
Editor : M.I.
About the Author
