În afară de grătare, jocuri de volei și tratamente în centre spa, participanții la un program organizat într-un complex turistic din Serbia au avut și activități mult mai sinistre: au învățat cum să spargă cordoanele formate de polițiști pentru a menține ordinea, să incendieze clădiri și să tragă cu pușca automată, potrivit dezvăluirilor unor oficiali ai serviciilor secrete din trei țări diferite, citați de New York Times. Instructorii lor erau, de fapt, agenți ruși ce aveau misiunea de a pregăti „trupe de șoc disciplinate” pentru a influența alegerile din Republica Moldova – o țară care, deși este mică, joacă un rol crucial în planurile președintelui rus Vladimir Putin de destabilizare a Occidentului.
Campania Kremlinului a inclus metode deja cunoscute și în țările din Occident, precum atacuri cibernetice și dezinformare. În Moldova, însă, intervenția Moscovei a mers mai departe decât în orice alt stat, în afară de Ucraina, potrivit celor trei oficiali citați de NYT.
În afară de tabăra din Serbia, agenții ruși au organizat programe de instruire și în Bosnia și la Moscova, cu scopul de a transforma moldoveni proruși în agenți ai Kremlinului.
Oficialii ruși au plătit sute de preoți ortodocși din Rep. Moldova să recruteze oameni chiar din rândul credincioșilor care veneau la biserică și să răspândească propaganda rusă.
Rușii au investit sute de milioane de dolari într-o schemă de cumpărare a voturilor finanțată de oligarhul Ilan Șor, aflat acum în exil. Planul a fost pus la cale și operat din Skolkovo, un fel de „Silicon Valley” al Kremlinului din apropiere de Moscova.
Campania Moscovei s-a extins anul acesta. În primăvară, rachetele rusești au lovit instalații energetice și stații de tratare a apei din vestul Ucrainei care deserveau și Moldova.
Putin i-a acuzat pe liderii europeni, la finalul anului trecut, că nu fac decât să stârnească panică în rândul populației continentului când vorbesc despre amenințarea venită din partea Rusiei.
În secret, însă, Putin a organizat o ședință în care le-a transmis unor comandanți militari ruși un mesaj total diferit, potrivit oficialilor din două țări diferite care au obținut informații despre acest eveniment.
Obiectivul lor în 2026 este să „distrugă NATO și Uniunea Europeană din interior”, le-ar fi spus Putin în timpul întâlnirii, potrivit surselor NYT.
„Rusia a alocat resurse fără precedent în ultimii ani”
Moldova se află în centrul acestor eforturi. În ierarhia priorităților Kremlinului, cucerirea Ucrainei este pe primul loc și preluarea controlului asupra Rep. Moldova este pe locul doi, potrivit unor oficiali ai serviciilor de informații din Occident.
Moldova ar fi un avanpost ideal pentru Rusia în încercarea de a-și continua agresiunea împotriva Ucrainei sau a Occidentului, au mai spus oficialii citați de NYT, care au precizat că Putin speră încă să cucerească teritorii din sudul Ucrainei pentru a crea un coridor terestru care să lege Rusia de Republica Moldova prin Transnistria.
Pentru a atinge acest obiectiv, „Rusia a alocat resurse fără precedent în ultimii ani”, a spus și Stanislav Secrieru, consilier în apărare și securitate națională al președintei Maia Sandu.
Kremlinul s-a pregătit luni de zile pentru alegerile parlamentare din Moldova de toamna trecută. Hackerii ruși au pătruns în sistemele comisiei electorale, campaniile rusești de cumpărare a voturilor au prins avânt, iar echipele de recruți instruiți în Serbia erau gata să creeze haos.
Rusia are nevoie de doar câțiva recruți ca să perturbe întreg procesul de votare. „Obiectivul nu a fost să identifice o mie de persoane care să comită infracțiuni. A fost destul să aprindă scânteia”, a spus procurorul Sergiu Zama.
Bucătăria rusească: ABC-ul terorismului artizanal
Rușii au înființat tabăra de antrenament în stațiunea din vestul Serbiei în vara anului 2025, cu luni de zile înainte de alegerile din Moldova.
Participanții (cei mai mulți, moldoveni) au fost plătiți cu 400 de dolari ca să participe la cursul de 3-4 zile, potrivit lui Zama – o sumă foarte mare comparativ cu salariile din Rep. Moldova.
În videoclipurile filmate de participanți se pot vedea bărbați îmbrăcați în camuflaj și cu veste antiglonț, care se antrenează cu puști de asalt.
Tabăra din Serbia a fost doar una dintr-o serie de astfel de inițiative desfășurate de agenții ruși. În tabăra de la Moscova, peste 100 de tineri moldoveni au fost instruiți să confecționeze și să folosească „obiecte incendiare și explozibili artizanali” și să utilizeze drone ce puteau fi echipate cu explozibili sau dispozitive de incendiere, au spus procurorii din Rep. Moldova.
Doi oficiali ai serviciilor de informații din Occident au spus că instructajul era supravegheat de GRU, serviciul de informații militare externe al Rusiei.

Unul dintre participanți, activistul politic Iuri Vitneanski, a spus că scopul activităților era să creeze „relații prietenoase și cooperative” cu politicieni tineri din Rusia.
Maxim Roșca, un moldovean care a fost în tabăra din Bosnia, a spus că a fost lovit cu pumnul în față de un instructor rus după ce a refuzat să ia parte la sesiunile de antrenament.
Trei dintre participanți au fost arestați în octombrie 2024 la revenirea în Rep. Moldova, având asupra lor componente de drone, inclusiv atașamente pentru lansarea grenadelor, potrivit procurorilor. Cei trei aveau la ei și un manual intitulat „Bucătăria rusească: ABC-ul terorismului artizanal”.
Operațiunea lui Ilan Șor a recrutat peste 150.000 de moldoveni. Funcționa ca o schemă piramidală
Deși părea a fi un protest spontan, demonstrațiile din Taraclia din iulie 2025 au fost organizate la peste 1.200 de kilometri depărtare, la Moscova, de agenți ce lucrau pentru Ilan Șor, oligarhul israeliano-moldovean care acum trăiește în Rusia.
Operațiunea lui Șor a recrutat peste 150.000 de moldoveni, cărora li s-au promis bani cash, după cum reiese din documente ale companiei de servicii financiare a lui Șor, care are sediul la Moscova și ajută companiile rusești să evite sancțiunile occidentale.
În afară de participarea la proteste, oamenii au fost recrutați și ca să posteze materiale online și să ia parte la mitinguri în care moldovenii erau îndemnați să voteze împotriva Maiei Sandu, a partidului ei și a aderării Rep. Moldova la Uniunea Europeană.
Alte documente scurse pe internet au arătat că agenții lui Șor au făcut plăți totale de aproape 20 de milioane de dolari către 38.000 de activiști, în cele patru luni dinainte de referendumul din 2024 privind aderarea Rep. Moldova la Uniunea Europeană.
Folosind aplicația Telegram, programatorii lui Șor au creat 240 de chatboți diferiți pentru a recruta și coordona noi membri. Procesul de aprobare a noilor recruți era foarte strict pentru a elimina spionii și informatorii poliției.
Noii recruți erau cunoscuți drept „simpatizanți”. Deasupra lor în rang erau 35.000 de „activiști” și, la nivelul superior, 1.200 de manageri locali. Operațiunea a crescut ca o schemă piramidală: aproape 99.000 de membri au fost înscriși de persoane care erau deja implicate în operațiune.

„Război. Moarte. Lacrimi.” Reclamele care îi amenință pe moldoveni cu „o repetare identică a scenariului din Ucraina”
Cu toate că, în mesajele postate de recruții moldoveni pe rețelele sociale, Rusia nu a fost menționată aproape deloc, una dintre cele mai frecvent distribuite reclame avertiza că apropierea de Occident va duce la „o repetare identică a scenariului din Ucraina”. „Rezultatul? Război. Moarte. Lacrimi”, era mesajul reclamei.
Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva a patru moldoveni asociați cu eforturile lui Șor de a submina alegerile parlamentare din 2025. Printre ei s-a numărat și Vitneanski, despre care s-a aflat că primește un salariu lunar de mii de dolari din partea lui Șor și că a fost implicat în „tentative de destabilizare și răsturnare a ordinii constituționale”.
Sute de preoți moldoveni au zburat în Rusia la începutul verii, în 2024, vizitând locuri sfinte și întâlnindu-se cu lideri religioși importanți.
Înainte să se întoarcă acasă, preoții au semnat contracte pentru carduri de debit emise de banca rusească Promsviazbank, care are legături cu ministerul rus al apărării și deține 49% din compania de servicii financiare a lui Șor.
În contractul analizat de NYT, preoții au declarat că sunt angajați ai Evrazia, o organizație asociată cu Kremlinului despre care serviciile de informații din Occident au spus că promovează politici proruse în fostele state sovietice. Șor ocupă un loc în consiliul de administrație al organizației.
În schimbul a 1.000 de dolari, preoții trebuiau să îi îndemne pe credincioși să respingă referendumul privind aderarea Rep. Moldova la UE și să militeze împotriva politicilor pro-occidentale. Sute dintre ei au acceptat banii, potrivit oficialilor din Moldova.

„Am câștigat bătălia, dar nu am câștigat războiul”
În ciuda eforturilor Rusiei, autoritățile moldovene erau pregătite: poliția a efectuat raiduri în sute de locuințe și a arestat persoane ce au participat la taberele organizate de Moscova sau care au luat bani pentru a intra în schema lui Șor.
Experții cibernetici ai Moldovei, ajutați de aliații lor occidentali, au oprit atacurile hackerilor proruși. În preajma alegerilor, au izbucnit mai multe proteste, însă nu s-au înregistrat violențe.
Cu toate că Maia Sandu a obținut, într-un final, victoria, partidul ei câștigând doar puțin peste 50% din voturi, în principal mulțumită diasporei, Kremlinul nu a considerat că eforturile sale au fost inutile.
Guvernul de la Chișinău a trebuit să cheltuie o mică avere și să aloce multe alte resurse ca să combată ingerința Rusiei, iar aliații Kremlinului s-au folosit de arestările în masă ale adversarilor Maiei Sandu pentru a-și susține propaganda, prezentând evenimentele ca pe o dovadă de represiune autoritară din partea autorităților moldovene.
Kremlinul și-a extins eforturile, între timp, cu și mai multe atacuri asupra infrastructurii energetice și a instalațiilor de alimentare cu apă din Ucraina în apropierea graniței cu Rep. Moldova.
Moscova este pregătită să lupte pe termen lung. „Am câștigat bătălia, dar nu am câștigat războiul”, a spus Miahi Lupașcu, directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică din Rep. Moldova.
Editor : Raul Nețoiu
