Ministerul Educației a lansat în consultare publică proiectul de ordin privind aprobarea standardelor naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, un document care introduce, pentru prima dată, criterii naționale explicite după care poate fi evaluată fiecare competență prevăzută în programele școlare.
Potrivit ministerului, standardele nu schimbă sistemul de notare și nu înlocuiesc notele, ci urmăresc să facă evaluarea mai unitară, mai transparentă și mai ușor de justificat.
Ce sunt standardele naționale de evaluare
Standardele naționale de evaluare reprezintă un set de criterii care stabilesc, în mod concret, ce trebuie să știe și ce trebuie să poată face un elev pentru fiecare competență prevăzută în programa școlară. Pentru fiecare dintre acestea sunt definite trei niveluri de performanță: de bază, consolidat și avansat, astfel încât profesorii să poată aprecia mai clar nivelul la care se află fiecare elev.
Potrivit Ministerului Educației, aceste standarde nu modifică programa școlară și nu înlocuiesc competențele pe care elevii trebuie să le dobândească. Rolul lor este să ofere un reper comun pentru evaluare, astfel încât notele să fie acordate pe baza acelorași criterii, indiferent de școală sau de profesor.
Notele nu dispar și nu se schimbă sistemul actual de evaluare
Ministerul precizează, de asemenea, că introducerea standardelor nu schimbă sistemul actual de notare și nu presupune renunțarea la note. Acestea sunt concepute ca un instrument care să facă evaluarea mai obiectivă, mai transparentă și mai ușor de justificat, prin utilizarea unor descriptori de performanță comuni la nivel național.
Elevii vor continua să primească note, iar standardele reprezintă doar instrumentul prin care acestea pot fi fundamentate mai clar și mai obiectiv. În practică, diferența constă în faptul că profesorul va avea un reper comun atunci când apreciază nivelul de performanță al elevului pentru fiecare competență din programă, ceea ce ar trebui să reducă diferențele de evaluare între școli și între cadre didactice.
Totuși, standardele nu stabilesc o corespondență directă între cele trei niveluri de performanță și o anumită notă din catalog. Nota rămâne rezultatul evaluării profesorului, realizată pe baza descriptorilor de performanță și a metodologiei de evaluare.
Accent pe competențe, nu doar pe răspunsul corect
Modelul propus urmărește trecerea de la o evaluare predominant normativă, în care performanța este raportată în principal la rezultatele celorlalți elevi, către o evaluare criterială. În acest sistem, fiecare elev este apreciat în raport cu standarde de performanță stabilite anterior, nu prin comparație cu colegii săi.
Ministerul arată că evaluarea trebuie să fie centrată pe competențe, pe progresul elevului și pe feedback, nu exclusiv pe verificarea acumulării de informații. În această logică, descriptorii de performanță devin reperul comun pentru interpretarea rezultatelor învățării.
Potrivit observațiilor din Anexa 2, ocumentul de politică educațională privind descriptorii de performanță utilizați în elaborarea standardelor naționale de evaluare:
„Acești descriptori stabilesc un cadru unitar de interpretare a performanței elevilor, compatibil cu scala de notare 1-10 utilizată în sistemul românesc de educație și permit calibrarea fină a instrumentelor de evaluare standardizată și a evaluării curente.”
Standardele vor sta la baza viitoarelor evaluări naționale
Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului privește utilizarea standardelor în dezvoltarea viitoarelor instrumente de evaluare. Ministerul precizează că acestea vor constitui fundamentul elaborării viitoarelor evaluări naționale, al băncilor de itemi și al dezvoltării unei culturi a evaluării centrate pe competențe.
Documentul nu înseamnă însă că examenele naționale se modifică imediat și nici nu stabilește o dată de la care acestea vor fi organizate după noile standarde.
Proiectul creează cadrul de referință care va sta la baza elaborării viitoarelor instrumente de evaluare, urmând ca implementarea efectivă să fie realizată în etapele următoare ale reformei curriculare.
A treia componentă a Curriculumului Național
Ministerul explică faptul că standardele naționale de evaluare devin cea de-a treia componentă reglatoare a Curriculumului Național, alături de planurile-cadru de învățământ și programele școlare. Acestea au fost elaborate în cadrul proiectului RECRED și sunt corelate cu noul Cadrul de Referință al Curriculumului Național, în conformitate cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Standardele asigură coerența dintre curriculum, predare și evaluare și creează premisele unei evaluări unitare, transparente și comparabile la nivel național. Modelul propus promovează trecerea de la evaluarea predominant normativă la evaluarea criterială, centrată pe competențe, progres și feedback.
Ministerul Educației a lansat proiectul de ordin în consultare publică, iar persoanele interesate pot transmite observații și propuneri argumentate către Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în următoarele 10 zile calendaristice. După încheierea procesului de consultare și analizarea propunerilor primite, proiectul poate fi modificat înainte de adoptarea formei finale.
Editor : C.S.
About the Author
