Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a declarat duminică, la emisiunea Briefing de la Digi24, că în sistemul de sănătate există atât fraude propriu-zise, cât și mecanisme de finanțare care duc la cheltuirea ineficientă a banilor. Șeful CNAS a relatat inclusiv cazuri în care au fost raportate consultații și investigații pentru pacienți care muriseră, precum și internări fictive ale unor persoane care nu se aflau în spital.
Întrebat despre cheltuielile nejustificate din sănătate, Horațiu Moldovan a explicat că acestea pot fi împărțite în două mari categorii: fraudele și utilizarea ineficientă a fondurilor pe anumite segmente ale asistenței medicale.
„Există două tipuri de cheltuieli nejustificate. Există, de-a dreptul, furturile, care reprezintă într-un sistem de asigurări sociale de sănătate un procent semnificativ, pe care în momentul de față nu îl știm, dar literatura de specialitate spune că ar putea merge până la 5-10%. Din 18 miliarde de euro, vă dați seama ce înseamnă 10%, ce ar însemna 10%. Iar, din cealaltă perspectivă, sunt cheltuielile care merg pe anumite segmente de asistență medicală, se cheltuie într-un mod care ar putea să fie mult mai eficient”, a declarat președintele CNAS.
El a indicat, în cazul spitalelor, problema așa-numitelor „influențe salariale”, mecanism introdus pentru acoperirea creșterilor salariale din sistemul sanitar și care, în opinia sa, trebuie integrat în tariful pe caz ponderat.
Șeful CNAS susține că, în prezent, serviciile furnizate de spitalele din România sunt decontate la valori mai mici decât costurile lor reale, diferențele fiind acoperite prin mecanisme paralele de finanțare. „Noi, astăzi, plătim prea puțin pentru serviciile pe care le prestează spitalele din România. Fie că vorbim de spitale publice, fie că vorbim de spitale private, de regulă, costurile sunt mult mai mici decât costurile reale”, a spus acesta.
Potrivit lui Horațiu Moldovan, „influențele salariale”, gândite inițial ca o soluție pentru acoperirea majorărilor salariale din sistem, au ajuns la o dimensiune comparabilă și chiar mai mare decât finanțarea serviciilor spitalicești.
„S-a dorit a fi un petic, dar peticul acela a început să devină, sau a devenit regula, în sensul în care avem 17 miliarde de lei tot ceea ce înseamnă servicii în spitalele din România, publice și private deopotrivă, și avem deja peste 17 miliarde de lei doar completări, cu ghilimelele de rigoare, adică influențele salariale”, a explicat președintele CNAS.
El consideră că acest mecanism încurajează menținerea unor structuri care nu mai corespund neapărat serviciilor medicale de care populația are nevoie în prezent, deoarece finanțarea este legată de existența unui anumit număr de angajați, nu exclusiv de activitatea efectiv desfășurată.
„Acest tip de cheltuieli reprezintă o cheltuială pasivă, nu pentru activitatea spitalului, ci doar pentru că există un anumit număr de angajați într-un anumit spital, chiar dacă activitatea lor nu se regăsește în serviciile pe care spitalul public le face”, a afirmat Moldovan.
Internări și consultații fictive
Președintele CNAS a vorbit și despre fraude descoperite în urma controalelor caselor de asigurări de sănătate, între care internări nejustificat de lungi și servicii medicale raportate pentru pacienți care, în realitate, nu le primiseră.
„Există, într-adevăr, consultații și internări fictive, de-a dreptul, în sensul în care pacientul n-a călcat pe acolo. Sau a călcat, de exemplu, pe la serviciile de urgență, la unitățile de primire urgențe, și s-a trezit că în sistemul informatic avea raportate internări continue, de 5-7 zile, iar el nu era în spital în momentul acela”, a explicat Moldovan.
În astfel de situații, potrivit șefului CNAS, unitățile medicale pot încasa sume pentru servicii pe care nu le-au prestat sau pot raporta mai multe servicii decât cele acordate în realitate.
„Sunt două variante. Spitalul încasează mai mulți bani decât ceea ce a prestat ca servicii și cealaltă situație în care atât spitalele, dar nu numai spitalele, și pe zona de cabinete medicale, efectiv încasează bani în lipsa pacientului”, a spus acesta.
Moldovan a oferit și un exemplu despre un mecanism descoperit de autorități, precizând că nu dorește să dezvăluie în spațiul public toate metodele de fraudare identificate, atât pentru a nu oferi idei altora, cât și pentru că investigațiile sunt derulate împreună cu instituțiile abilitate. Potrivit acestuia, în anumite unități medicale exista o practică prin care pacienți vulnerabili erau programați în sistem pentru consultații și investigații viitoare, iar serviciile respective ajungeau ulterior să fie raportate automat către sistemul asigurărilor de sănătate.
„În anumite unități, nu una, exista o practică în care pacienți în situații vulnerabile erau internați, erau consultați în mod fictiv, repetat, erau programați după fiecare consultație, aveau în softul intern al cabinetului respectiv, al policlinicii respective, trecută data următoarei investigații, următoarei consultații, împreună cu lista aferentă de investigații pe care urma să le facă și, în data respectivă, consultațiile erau urcate și raportate automat în sistemul de asigurare al casei de asigurări de sănătate”, a relatat Moldovan.
Modul în care schema a fost descoperită a fost unul neașteptat. „De unde ne-am dat seama? Au uitat un amănunt, zic eu foarte important, să întrebe dacă pacienții mai sunt în viață și așa i-am descoperit”, a spus președintele CNAS.
Întrebat dacă asta înseamnă că persoane care muriseră figurau în evidențe ca beneficiind în continuare de investigații medicale, Moldovan a confirmat: „Exact, acesta este doar un exemplu”.
Șeful CNAS critică modul în care sunt stabilite prețurile medicamentelor
Președintele CNAS susține că, dincolo de fraude, există și mecanisme de finanțare pe care le consideră lipsite de eficiență. El a indicat în acest sens sistemul prin care sunt stabilite prețurile medicamentelor și modul în care acestea ajung pe listele de medicamente compensate și gratuite.
„În România avem un sistem foarte păgubos de stabilire a prețurilor medicamentelor și de includere a acestora pe lista medicamentelor compensate și gratuite”, a declarat Moldovan.
Potrivit explicațiilor sale, Ministerul Sănătății stabilește prețurile medicamentelor, iar Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România realizează evaluarea și stabilește includerea pe listele de compensare, în timp ce CNAS ajunge, în opinia sa, să aibă un rol pasiv în proces, deși este instituția care asigură plata.
„Casa Națională de Asigurări de Sănătate este un actor pasiv care trebuie să plătească ceea ce decid aceste două instituții. Nu este normal”, a concluzionat președintele CNAS.
Editor : M.I.
About the Author
