Debitul Dunării a ajuns subiect de fake news pe rețelele sociale, unii dintre internauți punând la îndoială informațiile prezentate de autorități. Spre exemplu, într-o postare publicată în mediul online, un internaut a publicat imagini din zona Cazanelor Dunării, afirmând că fluviul nu ar fi scăzut. Într-o intervenție la Digi24, purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale Apele Române, Ana-Maria Agiu, a explicat că este vorba despre respectarea unui regim natural al Dunării, conform convenției dintre România și Serbia. Astfel, conform spuselor sale, „ce intră în Porțile de Fier iese din Porțile de Fier”.
Un utilizator al rețelelor sociale a publicat imagini din zona Cazanelor Dunării, susținând că fluviul nu ar fi scăzut. „Cazanele Dunării azi! Dunărea a secat, așa spune propaganda proeuropeană”, se arată în postare.
Totuși, experții au explicat că această zonă este influențată de lacul de acumulare de la Porțile de Fier, astfel că imaginile surprinse nu reflectă neapărat situația de pe întregul curs al Dunării.
Într-o altă postare, un internaut spune că imaginile surprinse de camerele live din Ungaria arată că debitul nu este redus. În realitate, acesta își bazează teoria pe o cameră de supraveghere din Budapesta, care cuprinde o mică parte a Dunării.
Un alt utilizator a întrebat de ce Bulgaria și Serbia nu ar fi afectate în aceeași măsură. În realitate, stațiile de măsurare din Bulgaria arată o scădere chiar și de 1 metru la nivelul Dunării și sunt nave blocate din cauza nivelului redus al apei. Și în Serbia, hidrocentralele 1 și 2 de la Porțile de Fier și-au redus producția, iar singura rafinărie ar putea fi nevoită să-și închidă temporar activitatea.
Spre exemplu, pe TikTok, un pescar a arătat nivelul apei dintr-un lac și a pus sub semnul întrebării avertismentele privind Dunărea. Întrucât este vorba despre un lac de acumulare de pe râul Siret, nivelul apei nu indică debitul Dunării.
„Subiectul zilei. Suntem terorizați cu scăderea Dunării, că scade Dunărea, scade Dunărea. Dar acum vreau să-l întreb și eu pe domnul Ilie Bolojan, premierul interimar al României. De șapte luni de zile, Lacul Movileni are nivelul ăsta de apă, mai are un pic și ajunge la rulotă la mine. Acum întreb și eu. Voi chiar vreți să ajungem la faliment și noi, pescarii, și vă întrebați oare de ce? Datorită faptului că voi țineți apa mare, cum ar fi Lacul Movileni, Răcăciuni, Berești, Călimănești, tot peștele stă sus. El când are apă mare, pentru cine nu știe, urcă și stă numai pe apă mare. Și eu pe baraj nu găsesc nimic”, a afirmat pescarul în video.
În alte videoclipuri distribuite pe rețelele sociale, utilizatorii au filmat chiar lacul de acumulare de la Porțile de Fier și susțin că acolo este apă.
„Sunt la ieșire, în Liubcova, la ora 13.33, 2 august 2026. Cât se vede de mare Dunărea? Ăsta-i adevăratul lucru, asta e Dunărea la ora actuală. Nu mai mințiți, nu mai dezinformați, fiți oameni, că suntem români”, spune un alt utilizator.
Explicațiile purtătoarei de cuvânt a Administrației Naționale Apele Române
În contextul în care stânca Pârjoaia a fost detonată într-o operațiune menită să direcționeze un debit mai mare din Dunăre către Centrala Nucleară de la Cernavodă, Ana-Maria Agiu, purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale Apele Române, a fost întrebată, la Digi24, care este efectul scontat.
Ana-Maria Agiu: Efectele detonării stâncii se văd deja, în sensul în care s-a reușit o stabilizare a debitelor. În zilele imediat următoare vom scufunda cele patru barje, efectul fiind de creștere a nivelurilor Dunării în zona Cernavodă. Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor indică faptul că până vineri vom avea o scădere cu 16 cm la Cernavodă. Aceasta înseamnă că Dunărea scade pe zi cu 2 cm. Exact acest decalaj ne propunem să-l reducem, dacă se poate, să-l eliminăm, în sensul în care să prevenim această reducere, scădere a Dunării cu 16cm. Sigur, aceasta ar fi ideal, dar chiar și 10-12 cm pentru noi ar fi foarte bine. Asta ar însemna că vom reuși să asigurăm nivelele minime pentru funcționarea reactorului doi de la Cernavodă. Evident că acesta este obiectivul final al operațiunii și toate forțele se concentrează în această direcție.
Î: Să înțelegem că perioada critică se încheie vineri. Ce urmează să se întâmple după vineri?
Ana-Maria Agiu: Punctul critic de vineri a fost un punct de reper pentru noi. Noi ne dorim să îndepărtăm acest, ca să zic așa, punct critic și să reușim, exact cum vă spuneam, o stabilizare, de fapt, o creștere a nivelurilor în zona Cernavodă. Avem într-adevăr două săptămâni critice, de foc, în sensul în care vorbim despre un regim deficitar de precipitații la nivelul întregii țări, deci nu doar la nivelul Dunării. (…) Vreau să descriu strict situația, și anume faptul că vorbim despre un regim deficitar la nivelul întregii țări de precipitații.
Acest regim de precipitații se resimte și la nivelul Crișanei, Olteniei, Munteniei, Moldovei, dar evident, vorbim și despre sectorul românesc al Dunării, dar nu doar despre sectorul românesc al Dunării. Vorbim despre întregul bazin hidrografic al Dunării. Efectul acestui regim deficitar este în primul rând cauzat de lipsa de precipitații din timpul primăverii și începutul verii, iar cantitățile de precipitații care s-au înregistrat ulterior, din păcate, specificul lor, acest caracter torențial pe care ele le-au avut într-o perioadă extrem de scurtă de timp, din păcate, nu au reușit să aducă o cantitate suficientă. N-au adus o cantitate la nivelul cursurilor principale, în principal a afluenților Dunării.
Î: Pentru mulți, această stâncă ar fi blocat cursul Dunării de pe un mal până pe celălalt. Din imagini constatăm că este vorba despre o stâncă conectată la un mal și odată cu detonarea ei înțelegem că va crește debitul. Explicați-ne cum se poate întâmpla.
Ana-Maria Agiu: Da. Din păcate, din câte am înțeles de la specialiști, această stâncă este de foarte mult timp acolo. Acest lucru deja îl știe toată lumea și a săpat foarte adânc sub apă și constituia un factor de blocaj. Ce vreau să subliniez faptul că nu tot debitul se va direcționa către Dunărea Veche, către Cernavodă. Deci vorbim despre o cantitate de maxim 100m³/s așa cum v-am spus deja. Vorbim despre o creștere a nivelului de 10-12cm, dar exact această creștere este cea care contează foarte mult la această dată, iar specialiștii și, din punctul meu de vedere, reprezintă o instituție a specialiștilor, vorbesc într-adevăr despre un efect ireversibil al acestei intervenții. Trebuie să spunem acest lucru, dar efectul este benefic în special în perioade de ape mici, dar și perioade de ape mari, pentru că va asigura scurgerea apelor. Nu este suficientă o scurgere pe lângă stâncă. Ea de fapt împărțea debitele în mod complet inegal, adică vorbim despre 1.200m³ cu 200m³ care mergeau spre Cernavodă, ceea ce în acest moment avem nevoie de mult mai mult, de cel puțin 100m³ în plus.
Vreau să asigur telespectatorii de un singur lucru: să aibă în primul rând încredere că natura își va crea cursul ei natural. Și acest lucru s-a dovedit inclusiv la nivelul lucrărilor pe care noi le-am făcut. Chiar și lucrările de regularizare care se realizează de-a lungul cursurilor de apă indică faptul că întotdeauna natura își va urma cursul ei natural. Cred că totuși intervenția de astăzi este benefică, pentru că vorbim despre o situație de urgență. Ea va avea efecte pe termen lung. Estimările specialiștilor sunt că, deși nu sunt efecte majore, sunt importante atât pentru perioadele de secetă, cât și pentru perioadele de ape mari.
Î: Sunt concetățeni de-ai noștri, români, care filmează la Cazane, în zona lacului de acumulare de la Porțile de Fier, pe canalul Sulina, pe care există trafic fluvial. Văd acolo navele mergând, de exemplu, pe Sulina, și folosesc aceste imagini, le postează pe rețelele de socializare și spun că autoritățile mint că Dunărea nu mai are apă. Vă rog, ce contraargumente aveți? Care este explicația dumneavoastră? De ce e apă în lacul de acumulare de la Porțile de Fier și nu e apă mai la vale? De ce e apă pe Sulina și nu e apă mai la deal? Vă rog.
Ana-Maria Agiu: Ne îngrijorează toate aceste suspiciuni ale publicului. Ele vorbesc într-adevăr de o lipsă acută de informații tehnice. Noi am repetat acest lucru și l-am comunicat și în alte situații, dar vreau să-l accentuez de fiecare dată, pentru că se pare că încă publicul nu a înțeles acest mesaj legat de amenajarea hidroenergetică de la Porțile de Fier. Deci, amenajarea hidroenergetică de la Porțile de Fier, care se află în administrarea Hidroelectricii, nu are rol de atenuare de viituri. De aceea este în administrarea Hidroelectricii, ea are rol hidroenergetic. Așa s-a gândit din start modul de funcționare a hidrocentralei, pentru că caracteristicile debitelor Dunării și modul în care se comportă Dunărea nu permit realizarea unor acumulări care să atenueze viituri. Prin urmare, ce intră iese din Porțile de Fier.
Vorbim despre respectarea unui regim natural al Dunării, conform convenției care s-a semnat încă dinainte de 89 între România și Serbia, pentru că hidrocentrala este administrată împreună cu partea sârbă, ce intră în Porțile de Fier iese din Porțile de Fier. Diferența nesemnificativă între PF 1 și PF 2 vorbește doar de modul de funcționare al hidrocentralei și nu pot să vă explic foarte mult, pentru că sunt niște chestiuni tehnice care privesc în primul rând responsabilitatea hidroelectricii. De asemenea, vreau să accentuez faptul că dacă vă amintiți dezbaterea inclusiv din campania electorală legată de modul în care s-au gestionat inundațiile din 2014, și atunci a fost aceeași discuție și atunci s-a spus același lucru că și în situație de inundație, deci ce intră în Porțile de Fier iese din Porțile de Fier. Se respectă regimul natural al amenajării hidrotehnice.
Prin urmare, nu putem să discutăm despre o reținere suplimentară a debitelor Dunării în aceste acumulări, pentru că aceste acumulări au rol strict hidroenergetic și nu influențează debitele Dunării. Referitor la ce ați spus dumneavoastră și referitor la Canalul Sulina, acolo sigur vorbim despre o altă caracteristică a cursului de apă. Sigur că pe anumite sectoare este mai multă apă, dar aceasta este o percepție la nivel empiric, aici vorbim despre puncte strategice. Canalul Sulina este dincolo de Cernavodă. Nu putem să comparăm o situație cu cealaltă.
Toți afluenții interiori ai Dunării sunt la debite minime. (…) Precipitațiile au avut un caracter torențial. Ce înseamnă acest lucru? Cantități mari de precipitații căzute pe areale restrânse într-un timp foarte scurt, cu efecte severe corelate cu alte efecte hidrometeorologice periculoase, grindină, furtuni, într-adevăr, generează efecte severe la nivel local. Din cauza caracteristicilor acestor precipitații, adică caracterul lor torențial și rapid a condus la o scurgere foarte rapidă în sol și la nivelul cursurilor de apă aceste precipitații nu s-au resimțit.
Este nevoie de precipitații care să cadă pe areale restrânse în zona bazinelor superioare ale afluenților interiori ai Dunării, în cazul României, adică Jiul, Oltul, Argeșul, Ialomița. De asemenea, este nevoie din nou de precipitații care să cadă mai mult timp pe areale mai extinse și în bazinul superior al Dunării, respectiv în afluenții principali: Sava, Drava, Morava, care la rândul lor aduc o cantitate semnificativă de apă și influențează debitele Dunării. Într-adevăr, și anul trecut am avut debite mici, cu 25% mai mici. Deci 2.000m³ aveam anul trecut și nu a fost o situație îngrijorătoare. Pentru 2.000m³/s Cernavodă funcționează în siguranță, deci efortul nostru este acum concentrat să menținem funcționarea centralei. Pentru că oprirea reactorului 2 ar genera necesitatea importului de energie și evident, ar fi un impact asupra populației semnificativ.
Citește și:
Editor : A.M.G.
About the Author
