Canicula solicită organismul, care depune un efort suplimentar pentru a-și menține temperatura și funcțiile vitale în limite normale. În aceste condiții, încercarea de a ne răcori cu un duș rece nu este întotdeauna cea mai sigură alegere. Medicii avertizează că diferențele bruște de temperatură pot provoca reacții ale corpului și, în anumite situații, pot favoriza apariția unor complicații, mai ales în cazul persoanelor cu afecțiuni cardiovasculare. Dr. Alexandru Covaciu, medic specialist în cardiologie, a explicat pentru Digi24.ro cum reacționează organismul în timpul caniculei și ce măsuri sunt recomandate pentru a evita problemele de sănătate.
Reacțiile organismului diferă de la o persoană la alta, în funcție de starea de sănătate și de afecțiunile preexistente.
Cum reacționează organismul la temperaturile extreme
„În timpul caniculei, organismul încearcă permanent să își mențină temperatura în limite normale. Pentru a se răcori, corpul activează două mecanisme naturale: dilatarea vaselor de sânge de la nivelul pielii și transpirația. Prin dilatarea vaselor, o cantitate mai mare de sânge ajunge la suprafața pielii, unde căldura este eliminată mai ușor. În același timp, transpirația răcește corpul prin evaporare.
La o persoană sănătoasă, aceste mecanisme funcționează eficient. Însă ele solicită suplimentar sistemul cardiovascular. Pentru a transporta mai mult sânge către piele, inima bate mai repede și pompează un volum mai mare de sânge. Astfel, chiar și atunci când stăm în repaus, fără efort fizic, inima lucrează mai intens. Specialiștii compară acest proces cu reacția organismului într-o saună: corpul depune un efort constant pentru a elimina excesul de căldură.
Problemele apar atunci când temperaturile ridicate sunt însoțite de deshidratare. Pierderea lichidelor îngroașă sângele, iar frecvența cardiacă rămâne crescută pentru perioade îndelungate. Aceste modificări pot favoriza formarea cheagurilor de sânge (tromboza), pot amplifica inflamația din organism și cresc riscul de complicații cardiovasculare, în special în cazul persoanelor în vârstă sau al celor care suferă de boli de inimă.”, a explicat Dr. Alexandru Covaciu
Dușul rece pe caniculă: Când este benefic și când poate deveni periculos
„Atunci când corpul intră brusc în contact cu apa foarte rece, se declanșează ceea ce medicii numesc reflexul de șoc termic. Este aceeași reacție care apare atunci când o persoană cade sau sare într-o apă foarte rece.
În primele 30 de secunde, organismul trece printr-un adevărat șoc. Receptorii pentru frig din piele trimit semnale intense către creier, iar sistemul nervos simpatic se activează brusc. Respirația devine rapidă și necontrolată, apare senzația de gâfâială, vasele de sânge de la suprafața pielii se contractă, iar tensiunea arterială crește semnificativ.
Potrivit studiilor, tensiunea arterială poate crește chiar și cu 30-50 mmHg în doar 30 de secunde după contactul cu apa foarte rece.
Pentru o persoană sănătoasă, care are în mod normal o tensiune de aproximativ 120 mmHg, această creștere este, de regulă, bine tolerată și poate fi comparată cu modificările care apar în timpul unui efort fizic intens.
Cine este cel mai expus riscurilor
Situația este însă diferită în cazul persoanelor care au hipertensiune arterială fără să știe. Dacă cineva pornește de la valori de 150-170 mmHg, o creștere bruscă poate duce tensiunea la peste 200 mmHg, crescând riscul unor evenimente grave, precum accidentul vascular cerebral sau infarctul.
Un alt efect important este descărcarea masivă de adrenalină produsă de sistemul nervos simpatic ( o componentă a sistemului nervos autonom responsabile pentru reacția de „luptă sau fugă” (fight or flight). Aceasta poate favoriza apariția tulburărilor de ritm cardiac, unele dintre ele fiind amenințătoare de viață.
Din acest motiv, dușurile foarte reci trebuie abordate cu prudență de persoanele cu boli cardiovasculare, inclusiv cele care au hipertensiune arterială, au suferit un accident vascular cerebral, au aritmii sau boli ale mușchiului inimii (cardiomiopatii). O atenție sporită trebuie să acorde și persoanele care se consideră sănătoase, dar nu și-au verificat niciodată tensiunea arterială sau starea inimii. Multe afecțiuni cardiovasculare evoluează fără simptome ani la rând, iar primul semn poate apărea tocmai într-o situație de stres pentru organism.
Ce este reflexul de scufundare și de ce poate fi periculos?
O reacție diferită apare atunci când nu doar corpul, ci și fața sau capul sunt scufundate în apă foarte rece. În acest caz se activează reflexul de scufundare, un mecanism moștenit de la mamiferele marine.
Receptorii de la nivelul feței transmit semnale care încetinesc ritmul inimii și modifică respirația pentru a economisi oxigen. Însă, atunci când acest reflex apare simultan cu șocul termic, cele două reacții pot intra în conflict: una accelerează inima, iar cealaltă o încetinește. La persoanele vulnerabile, această combinație poate favoriza tulburări severe de ritm cardiac și, în cazuri rare, poate duce chiar la oprirea inimii (asistolă).”, a mai precizat sursa Digi24.ro
Obiceiuri importante pe care trebuie să le evităm vara
„Una dintre cele mai frecvente greșeli pe timp de caniculă este consumul de apă doar atunci când apare senzația de sete. În realitate, aceasta reprezintă un semnal că organismul a început deja să se deshidrateze. Mai mult decât atât, prin transpirație, corpul pierde nu doar apă, ci și electroliți esențiali, precum sodiul și potasiul, elemente indispensabile pentru buna funcționare a organismului.
În lipsa unei hidratări corespunzătoare, sângele devine mai concentrat, iar inima este nevoită să depună un efort suplimentar pentru a-l pompa în întregul organism. Ca urmare, crește riscul apariției dezechilibrelor electrolitice și al suprasolicitării sistemului cardiovascular, în special în perioadele în care temperaturile ating valori extreme.
Evitarea expunerii la soare între orele 11:00 și 17:00
Orele cuprinse între 11:00 și 17:00 sunt considerate cele mai periculoase din punctul de vedere al expunerii la căldură, deoarece atunci se înregistrează cele mai ridicate temperaturi ale zilei. În acest interval, riscul de insolație și deshidratare crește semnificativ, motiv pentru care specialiștii recomandă limitarea deplasărilor și evitarea expunerii prelungite la soare. Dacă ieșirea în aer liber nu poate fi amânată, este indicată adoptarea unor măsuri de protecție, precum purtarea hainelor lejere, acoperirea capului și menținerea unei hidratări constante.
Totodată, activitățile sportive sau munca fizică desfășurate în aer liber, în orele cele mai călduroase ale zilei, determină creșterea rapidă a temperaturii corpului și favorizează pierderea unei cantități importante de lichide prin transpirație. Pentru a reduce riscul de epuizare termică, specialiștii recomandă ca exercițiile fizice să fie efectuate dimineața devreme sau seara, atunci când temperaturile sunt mai scăzute.
Cafeaua și alcoolul pot accentua deshidratarea
Pe lângă hidratarea corespunzătoare, este importantă și atenția acordată băuturilor consumate. Astfel, în zilele caniculare, excesul de cafea și alcool poate accentua deshidratarea, deoarece ambele favorizează eliminarea lichidelor din organism.” , a mai adăugat medicul cardiolog
Vârstnicii, copiii și persoanele cu boli cronice au nevoie de o atenție suplimentară
„Persoanele vârstnice, copiii și pacienții cu afecțiuni cronice se numără printre cele mai vulnerabile categorii în perioadele cu temperaturi ridicate. Odată cu înaintarea în vârstă, senzația de sete se diminuează, iar organismul nu mai semnalează la fel de eficient nevoia de hidratare, ceea ce crește riscul de deshidratare.
O atenție specială trebuie acordată și de către persoanele care urmează tratament pentru hipertensiune arterială, în special cele care iau medicamente diuretice. Acestea favorizează eliminarea apei din organism, iar, asociate cu pierderile de lichide prin transpirație, pot accentua deshidratarea în sezonul cald.
Din acest motiv, pacienții aflați sub tratament pentru hipertensiune sau alte afecțiuni cronice să discute cu medicul curant înainte și pe parcursul perioadelor caniculare. Acesta poate decide dacă este necesară ajustarea dozelor și poate oferi recomandări privind hidratarea și măsurile de protecție adecvate în sezonul cald.”, a conchis sursa Digi24.ro
About the Author
