Economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor provizorii publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Deși rezultatul confirmă încetinirea economiei, analistul economic Adrian Negrescu spune, într-o declarație pentru Digi24.ro, că situația este „paradoxal, o veste bună”, în condițiile în care estimările inițiale indicau un recul și mai puternic.
Potrivit INS, Produsul Intern Brut (PIB) a fost estimat la 499,738 miliarde de lei, pe serie ajustată sezonier, în primul trimestru al anului, în scădere cu 1,1% față de aceeași perioadă din 2025. Pe serie brută, PIB-ul a fost de 405,907 miliarde de lei, în scădere cu 1,2%. Comparativ cu varianta provizorie anterioară, atât dinamica PIB, cât și cea a valorii adăugate brute au rămas neschimbate.
Analistul economic Adrian Negrescu consideră că economia traversează o perioadă de blocaj investițional, determinată de creșterea fiscalității, inflație și incertitudinea din mediul de afaceri.
„Economia românească se află în epoca de gheață, în momentul de față, din punct de vedere investițional. Este un «Ice Age» economic pe care îl parcurgem și care este cauzat de creșterea taxelor, de inflația record din ultimul an și de scăderea apetitului investitorilor pentru deschiderea de noi business-uri”, a declarat acesta pentru Digi24.ro.
Cu toate acestea, analistul spune că rezultatul din primul trimestru este peste așteptări: „Stagnarea economică din primul trimestru este, în mod paradoxal, o veste bună, în condițiile în care toate estimările inițiale anunțau o scădere economică semnificativă, mai ales că, din punct de vedere conjunctural, primul trimestru este cel în care activitatea economică este cea mai scăzută de peste an. Faptul că economia a rămas pe linia de plutire este o veste bună. Da, este o scădere față de aceeași perioadă din anul trecut, dar să nu uităm condițiile în care se întâmplă acest lucru: cu o scădere semnificativă a consumului, cu 10 luni de scădere a vânzărilor, mai ales din zona de retail, cu o înghețare, practic, a investițiilor și cu un sentiment al investitorilor tulburat de această criză politică majoră cu care ne confruntăm”.
Construcțiile au susținut economia
Datele INS arată că sectorul construcțiilor a avut o contribuție pozitivă la evoluția PIB, de 0,4%, în timp ce industria, comerțul, transporturile și sectorul IT au continuat să tragă economia în jos.
Adrian Negrescu spune că avansul construcțiilor era de așteptat și este susținut, în principal, de investițiile publice și de revenirea pieței imobiliare.
„Datele de la Institutul Național de Statistică confirmă, practic, că în acest moment construcțiile, mai ales cele edilitare, cele care au legătură cu planurile de infrastructură ale statului român, se află pe un trend ascendent, de aici și această creștere semnificativă. Pe de altă parte, dincolo de sentimentul acesta negativ care se simte în piață, este un element pozitiv faptul că numărul autorizațiilor de construcție a început să crească din nou, pentru că asistăm într-adevăr la ceea ce estimam de ani de zile, faptul că ne ducem spre o enclavizare economică pronunțată, în care migrația populației din mediul rural în mediul urban generează și această cerere foarte mare în zona imobiliară”, a explicat analistul.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, datele INS arată că cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a avut aceeași contribuție negativă la creșterea economică (-1,2%), iar volumul consumului a rămas la 98,2%.
În schimb, consumul administrației publice și investițiile au înregistrat modificări față de estimările anterioare. Consumul final individual al administrațiilor publice a trecut de la o contribuție negativă de 0,1% la una pozitivă de 0,4%, iar consumul final colectiv al administrațiilor publice a urcat de la 0% la 1,4%.
În același timp, contribuția formării brute de capital fix s-a redus de la 0,9% la 0,4%.
Adrian Negrescu: Economia va rămâne blocată și în trimestrele următoare
Analistul estimează că economia va continua să stagneze și în trimestrele al doilea și al treilea, iar o revenire modestă ar putea apărea abia spre finalul anului.
„Mă aștept ca economia să continue această perioadă de îngheț investițional și în următoarele luni. Altfel spus, trimestrele doi și trei să fie, de asemenea, de stagnare economică și doar probabil în trimestrul patru din 2026 să vedem un plus minor, de 0,1-0,2%, influențat, bineînțeles, de efectele inflației și de reconfigurarea economiei pe noua realitate investițională”, a spus Adrian Negrescu.
Întrebat dacă încetinirea economiei se va resimți și în piața muncii, Adrian Negrescu spune că efectele sunt deja vizibile: „Avem deja peste 50.000 de oameni din sectorul privat care au rămas fără un loc de muncă în acest an, iar restructurările probabil vor continua și în următoarea perioadă, semn că mare parte dintre companii, în special întreprinderile mici și mijlocii, microîntreprinderile, sunt puternic afectate de condițiile fiscale și de scăderea vânzărilor, iar soluția, din păcate, rămâne, în primul rând, disponibilizarea de personal. Este probabil ca această scădere a consumului să continue, iar economia să se recalibreze pornind de la noua realitate investițională și, mai ales, din zona consumului.”
Analistul a atras atenția că nivelul ridicat al consumului din ultimii ani a fost alimentat artificial și nu reflecta performanța reală a economiei.
„Să nu uităm un lucru: noi am avut un consum stimulat de împrumuturi, de datorii, de alocări financiare electorale în ultimii trei ani, care au dus acest motor al economiei la un nivel mult prea ridicat, raportat la performanțele și puterea economică a țării noastre. A fost un consum umflat de inflație, a fost un consum umflat de creșteri de salarii, mai ales în sectorul bugetar, care se sparge ca o bulă speculativă în care, din păcate, ne-am aflat”, a concluzionat Adrian Negrescu.
About the Author
