Efectele consumului de alcool asupra sănătăţii sunt studiate de decenii, însă rezultatele cercetărilor nu sunt întotdeauna concordante. În timp ce unele studii au sugerat că un consum redus ar putea avea anumite beneficii, alte cercetări au indicat faptul că orice cantitate de alcool implică riscuri. O nouă analiză a dovezilor disponibile încearcă să clarifice aceste contradicţii şi arată că efectele alcoolului asupra sănătăţii sunt complexe, iar unele dintre prejudiciile produse pot fi încetinite sau parţial reversibile după reducerea consumului ori renunţarea la alcool.
O echipă de cercetători de la Harvard T.H. Chan School of Public Health şi de la Center for Addiction and Mental Health a revizuit un număr mare de studii privind efectele alcoolului asupra sănătăţii şi posibilele surse de eroare care pot influenţa rezultatele, relatează News.ro.
Analiza reprezintă o actualizare a unor evaluări utilizate în estimările globale privind povara bolilor, inclusiv în studiile Global Burden of Disease şi în rapoartele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind consumul de alcool şi sănătatea.
Cercetătorii au analizat două aspecte importante ale consumului de alcool: cantitatea medie consumată şi tiparele de consum, respectiv situaţiile şi frecvenţa cu care este consumat alcoolul. Totodată, au încercat să compare rezultatele studiilor observaţionale clasice cu cele obţinute prin randomizare mendeliană, o metodă care utilizează informaţii genetice pentru a evalua mai riguros relaţiile dintre factorii de risc şi boli.
Potrivit lui Sinclair Carr, doctorand în Departamentul de Epidemiologie al Harvard T.H. Chan School of Public Health şi prim autor al studiului, cercetările bazate pe randomizare mendeliană au schimbat semnificativ perspectiva asupra unor presupuse efecte benefice ale alcoolului, în special în cazul bolilor cardiace şi al accidentului vascular cerebral ischemic.
62 de boli care pot fi atribuite în totalitate consumului de alcool
Multe dintre aceste studii genetice nu au identificat o asociere între consumul de alcool şi riscul acestor afecţiuni, în timp ce studiile observaţionale au sugerat că un consum redus ar putea fi asociat cu un risc mai mic.
Din astfel de rezultate a apărut şi ideea populară potrivit căreia un pahar de vin roşu pe zi ar fi benefic pentru inimă.
Autorii subliniază însă că unele asocieri aparent favorabile ar putea fi explicate de alţi factori. Persoanele care consumă moderat alcool pot avea, de exemplu, un statut socioeconomic mai bun sau o alimentaţie mai sănătoasă, iar aceste caracteristici ar putea influenţa rezultatele observate.
Analiza, publicată în revista Addiction, arată că peste 60 de boli incluse în Clasificarea Internaţională a Bolilor a OMS pot fi atribuite în totalitate consumului de alcool.
Cercetătorii au identificat 62 de boli care pot fi atribuite în totalitate consumului de alcool, în majoritatea cazurilor consumului excesiv. Printre acestea se numără cardiomiopatia alcoolică (o boală a muşchiului cardiac), ciroza hepatică şi sindromul alcoolic fetal (SAF).
Analiza a arătat, de asemenea, că alcoolul creşte riscul unor boli infecţioase, precum tuberculoza, pneumonia, infecţia cu HIV şi infecţiile cu transmitere sexuală, dar şi al unor boli neinfecţioase, inclusiv diabetul zaharat de tip 2, AVC, pancreatita, demenţa şi diverse forme de cancer. În plus, consumul de alcool este asociat cu un risc mai mare de producere a unor traumatisme şi accidente, inclusiv accidente rutiere, căzături şi acte de violenţă.
În ceea ce priveşte cancerul, autorii afirmă că nu există un nivel sigur de consum. Orice cantitate de alcool creşte riscul pentru mai multe tipuri de cancer.
Încetinirea evoluţiei unor afecţiuni
În cazul cancerului de sân, una dintre cele mai studiate forme de cancer în legătură cu alcoolul, chiar şi consumul unui pahar de vin o dată la două zile este asociat cu un risc mai mare de boală. În acelaşi timp, aceeaşi cantitate ar putea avea un efect protector în cazul bolilor cardiace.
Din acest motiv, cercetătorii consideră că nu se poate vorbi despre un consum lipsit de riscuri, dar nici despre dovezi clare că nivelurile foarte reduse de consum sunt dăunătoare în toate situaţiile. Riscul crescut pentru o boală poate fi compensat de reducerea riscului pentru o altă afecţiune.
Autorii atrag atenţia că aceste concluzii descriu efecte la nivelul populaţiei. În practică, caracteristicile individuale, inclusiv istoricul familial de boli cardiovasculare sau cancer, pot influenţa modul în care riscurile şi beneficiile se aplică fiecărei persoane.
Analiza nu a identificat dovezi ştiinţifice care să susţină că tipul de băutură alcoolică ar avea importanţă. Potrivit cercetătorilor, alcoolul produce efectele respective indiferent dacă este consumat sub formă de vin, bere sau băuturi spirtoase.
O altă concluzie importantă este că reducerea consumului sau renunţarea la alcool poate încetini evoluţia unor afecţiuni şi poate permite recuperarea parţială în anumite situaţii. Cele mai evidente exemple sunt riscurile acute asociate consumului de alcool, cum sunt accidentele rutiere produse pe fondul consumului de alcool, care nu mai reprezintă un risc după încetarea consumului.
Ce se poate întâmpla după întreruperea consumului
Există şi dovezi provenite din studii randomizate care arată că reducerea consumului poate scădea tensiunea arterială, un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare. Cercetătorii menţionează şi date care sugerează că o parte din reducerea volumului cerebral asociată consumului de alcool poate fi reversibilă după renunţarea la băuturile alcoolice. De asemenea, riscul de cancer poate scădea după întreruperea consumului.
În schimb, în cazul unor boli cronice, anumite leziuni pot deveni ireversibile. Autorii oferă exemplul afectării ficatului, unde o parte dintre modificări nu mai pot fi inversate, chiar dacă reducerea sau oprirea consumului poate încetini progresia bolii.
Cercetătorii consideră că sunt necesare studii mai bine concepute pentru a răspunde numeroaselor întrebări rămase deschise. Deşi studiile randomizate reprezintă standardul de referinţă pentru evaluarea relaţiilor cauzale, nu este etic ca participanţii să fie obligaţi să consume alcool. În schimb, autorii susţin că pot fi realizate studii care să analizeze efectele reducerii consumului sau ale abstinenţei.
Editor : C.S.
About the Author
