Criza climatică a lovit puternic Europa, care se încălzește cel mai repede dintre toate continentele. Efectele sunt tot mai vizibile: valuri de căldură extreme, secetă, incendii, dar și furtuni și ploi torențiale. Roxana Bojariu, climatolog, a explicat pentru Digi24 fenomenele cu care ne confruntăm, subliniind că „încălzirea globală nu este una uniformă, nici în spațiu, nici în timp. Există factori locali, există variabilitate naturală și simțim efectul cumulat”.
„Trăim deja efectul schimbării climei sau a încălzirii globale. Sunt termeni echivalenți. Și nu doar în România, nu doar în Europa, peste tot în lume. Dar încălzirea globală nu este una uniformă, nici în spațiu, nici în timp. Există factori locali, există variabilitate naturală și simțim efectul cumulat. De aceea nu vom avea un șir continuu în fiecare an să fie mai cald decât precedentul, vor fi fluctuații. Numai că, din păcate, fluctuațiile vor fi mereu nu pe un palier constant, ci vor evolua în jurul unor temperaturi din ce în ce mai mari. Definitoriu pentru ce se întâmplă este factorul termic, până la urmă, de unde vin și alte efecte. Și efectele vin prin fenomene extreme, dar vin și prin modificări în resursa de apă, în stratul de zăpadă, în gheață, în nivelul oceanului planetar”, a explicat, pentru Digi24, Roxana Bojariu, climatolog.
Climatologul a precizat că nu fiecare an va fi mai secetos decât precedentul, ci vor fi fluctuații.
„Lucrurile trebuie privite și statistic. Avem într-adevăr aceste situații excepționale în acest an, însă ce ne arată modelele climatice, care sunt până la urmă unealta noastră cea mai bună și avem analize și pentru România ale rezultatelor modelelor regionale foarte performante, și aceste analize arată că într-adevăr, cu cât se amplifică această încălzire globală la nivelul României, există o tendință de a avea precipitații reduse în anotimpul de vară. Atenție: vara, nu tot anul! Și, în aceeași măsură, intensitatea precipitațiilor crește, adică avem precipitații mult mai abundente, episoade mai puține, se concentrează în aceste episoade foarte abundente, care până la urmă nici nu încarcă bine solul. Și de aici avem pentru bazinul inferior al Dunării, pentru mare parte din România, această tendință, vara, de a avea condiții de secetă. Dar e vorba de statistică aici, nu înseamnă din nou că fiecare an va fi mai secetos decât precedentul. Vor fi fluctuații. Avem și o componentă de variabilitate naturală care a existat, există și va exista, și ea va aduce aceste fluctuații legate inclusiv de factorii locali: tipul de sol, tipul de rețea hidrografică, apropierea de Marea Neagră, relieful, foarte important și el”, spune climatologul.
Aceste valuri de căldură se pot declanșa mult mai timpuriu decât acum și se pot declanșa inclusiv spre toamnă, atrage atenția Roxana Bojariu.
„Deja avem o imagine a viitorului. Evident că, din păcate, cu cât pompăm o cantitate mai mare de gaze cu efect de seră în atmosferă, cu atât ce vedem acum se va amplifica mult mai mult în viitor. Și da, avem deja valuri de căldură din ce în ce mai dese, mai frecvente, mai de durată și lucrul acesta se va amplifica în viitor. E foarte important că și aceste valuri de căldură se pot declanșa mult mai timpuriu decât acum, mai multe decenii, și se pot declanșa inclusiv spre toamnă. Am avut acum câțiva ani temperaturi peste 35°C, e adevărat, câteva zile doar, în a doua parte a lunii octombrie. Astfel de lucruri vor continua și în viitor, din păcate. Cât de mult se vor amplifica aceste valuri de căldură depinde de felul în care reducem emisiile la nivel global.
Dar, în afară de asta, intensitatea precipitațiilor crește în România așa cum crește peste tot. Și aici, iarăși, avem probleme pentru că în marile orașe, de exemplu… Marile orașe sunt emițători foarte importanți de emisii de gaze cu efect de seră, dar și simt efectul și plătesc pentru asta. Mult mai mult simt efectul decât alte regiuni, pentru că e mediul artificial care vine cu insula de căldură și amplifică valul de căldură în general, pe de o parte. Pe de altă parte, această izolare a solului de atmosferă vine pe fondul acesta de precipitații foarte abundente și creează inundații urbane mult mai puternice, mai ales că infrastructura e obișnuită cu parametrizarea ei veche, de climă veche. Însă sunt modificări în felul în care stratul de zăpadă se depune iarna. Extinderea lui, mai ales în zonele joase, și grosimea medie deja s-au diminuat, comparat cu decenii mai din urmă — e vorba de anii ’50, de exemplu, sau ’60. Ce avem acuma se vede clar în arhivele noastre că avem o modificare. Ori asta are implicații pentru resursa de apă în tot anul, nu doar iarna. Pentru că dacă din iarnă ieși fără o încărcare a solului cu apă dintr-o zăpadă topită care se infiltrează eficient, mai lent, atunci se declanșează încă din primăvară acel fenomen de lipsă de apă în sol. Nu ți se mai cuplează precipitațiile cu topirea zăpezii și vii cu condiții de secetă încă din primăvară, care sunt exacerbate de temperaturi din ce în ce mai mari, și intri în vară cu episoade și mai grave, mai severe de secetă”, a explicat Bojariu.
Editor : A.P.
About the Author
