Părinţii care revin voluntar la muncă ar putea păstra indemnizaţia de creştere a copilului încă trei sau şase luni, în funcţie de vârsta copilului la momentul revenirii, iar mamele cu copii sub doi ani ar putea fi scutite de plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), potrivit Programului de guvernare 2026-2028 al premierului desemnat, Luca Niculescu.
„Propunem modificarea OUG nr. 111/2010 pentru ca părintele care revine voluntar la muncă să păstreze indemnizaţia de creştere a copilului încă 6 luni, dacă revine când copilul are între 6 şi 12 luni, sau încă 3 luni, dacă revine după vârsta de 12 luni, fără stimulent de inserţie în această perioadă şi cu regimul mai favorabil pentru copilul cu dizabilităţi, precum şi pentru ca bunicii angajaţi să poată prelua concediul, cu acordul părinţilor. Menţinem subvenţia de 2.250 lei pe lună pentru angajatorii care încadrează părinţi cu trei sau mai mulţi copii, cu obligaţia păstrării raportului de muncă cel puţin 12 luni după subvenţie”, se arată în document.
De asemenea, programul prevede scutirea de CASS a mamelor cu copii sub doi ani şi a veteranilor de război, în anumite condiţii.
„În limita traiectoriei de deficit asumate şi cu măsuri compensatorii echivalente, scutim de contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) mamele cu copii sub 2 ani şi a veteranilor de război”, se precizează în program.
Strategie pentru familie, natalitate și demografie
Totodată, documentul prevede elaborarea, până în septembrie 2027, a unei strategii pentru familie, natalitate şi demografie.
„Până în septembrie 2027 elaborăm strategia pentru familie, natalitate şi demografie, cu plan bugetat şi indicatori anuali, cu responsabil şi cost pentru fiecare intervenţie. Corelăm accesul la muncă, locuire, creşe şi grădiniţe, promovăm cu angajatorii munca flexibilă şi reintegrarea după concediul de creştere a copilului şi întărim protecţia împotriva discriminării legate de maternitate”, potrivit sursei citate.
În ceea ce priveşte programul de fertilizare in vitro, este propusă o capacitate de 10.000 de beneficiari anual, cu un plafon de 15.000 de lei pentru fiecare beneficiar.
„Continuăm programul de fertilizare in vitro, cu o capacitate propusă de 10.000 de beneficiari pe an, un plafon de 15.000 lei pe beneficiar şi un necesar estimat de circa 150 milioane lei anual, din bugetele naţionale aprobate”, se menţionează în document.
Reforma cadrului legal privind evaluarea dizabilității
Pe de altă parte, programul include măsuri pentru modificarea legislaţiei privind evaluarea dizabilităţii.
„Până în iunie 2027 promovăm modificarea Legii nr. 448/2006 pentru o evaluare a dizabilităţii centrată pe nevoile persoanei, digitalizată şi cu contestaţii soluţionate eficient, iar până în august 2028 testăm un cadru unitar de evaluare a handicapului şi invalidităţii, ca bază pentru unificarea celor două sisteme”, se arată în program.
De asemenea, documentul prevede acordarea unor vouchere de până la 8.000 de euro pentru tehnologii asistive destinate copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi.
„Continuăm dezinstituţionalizarea adulţilor cu dizabilităţi după încheierea PNRR, conform Legii nr. 7/2023, prin servicii comunitare, asistenţă personală şi locuire asistată, cu respectarea alegerilor persoanei şi menţinerea beneficiilor pentru locuire şi tranziţie. În 24 de luni formăm 1.500 de asistenţi personali profesionişti, pentru posturi finanţate multianual. Prin programul TECH ASSIST acordăm vouchere de până la 8.000 euro pentru tehnologii asistive pentru minimum 4.307 copii şi adulţi. Până în septembrie 2028 elaborăm legea reprezentantului personal, care sprijină luarea deciziilor potrivit voinţei persoanei, ca alternativă la consilierea judiciară şi tutela specială”, conform documentului.
Servicii comunitare pentru persoane vulnerabile
Totodată, programul prevede dezvoltarea serviciilor comunitare integrate pentru persoanele vulnerabile, în special în mediul rural.
„Dezvoltăm echipe comunitare integrate, de asistenţă socială, sănătate şi educaţie: ţinta intermediară propusă este de 1.500 de echipe şi 300.000 de beneficiari în 15 luni, iar obiectivul, 2.000 de comunităţi rurale şi circa 450.000 de persoane vulnerabile până în 2029, cu circa 4,1 mld. lei din Programul Incluziune şi Demnitate Socială. Sprijinim întreprinderile sociale din mediul rural şi din comunităţile izolate, inclusiv iniţiativele conduse de femei şi cele care valorifică meşteşugurile tradiţionale, pentru locuri de muncă şi mai puţină dependenţă de ajutoare sociale”, se arată în document.
Venitul minim de incluziune
De asemenea, este prevăzută evaluarea sistemului de acordare a venitului minim de incluziune şi simplificarea accesului la acest beneficiu.
„În 6 luni evaluăm aplicarea venitului minim de incluziune, inclusiv cauzele neaccesării şi efectul asupra intrării în muncă, şi propunem ajustarea pragurilor, accesul simplificat în mediul rural şi plata pe card unde este posibil. Corelăm venitul minim şi indemnizaţia de şomaj cu participarea la formare şi inserţie: beneficiarii apţi de muncă au obligaţia de a răspunde ofertelor ANOFM, iar asistenţa rămâne garantată persoanelor fără capacitate de muncă. Actualizăm planul pentru Garanţia europeană pentru copii, cu ţinte anuale de acces al copiilor în risc de sărăcie la educaţie timpurie, o masă sănătoasă la şcoală, servicii medicale şi locuire adecvate”, potrivit sursei citate.
Locuițe sociale
În ceea ce priveşte locuinţele sociale, documentul propune un mecanism de finanţare din fonduri europene şi un program-pilot în cel puţin trei municipii.
„În 12 luni propunem un mecanism de finanţare a construirii şi modernizării locuinţelor sociale din fonduri europene, corelat cu accesul la servicii şi combaterea segregării, şi elaborăm cadrul legal pentru cooperative de locuire şi parteneriate public-private, cu un program-pilot în minimum 3 municipii pentru tineri, familii cu copii şi lucrători cu venituri medii. În 14 luni operaţionalizăm Registrul Naţional Unic al Solicitărilor de locuinţe, cu criterii de punctaj clare şi alocare transparentă”, se precizează în program.
Editor : B.E.
About the Author
