Oltenii, greu de stăpânit
Iuţi la mânie, oltenii n-au putut fi stăpâniţi de imperiile care şi-au succedat influenţa în această zonă.
În urma tratatului de la Passarovitz din 1718, Oltenia intră sub stăpânirea habsburgică, aceştia numind-o „Kleine Walachei” (adică „Valahia Mică”, faţă de Muntenia care era „Valahia Mare”). Ocupaţia a durat aproape 20 de ani, terminându-se în urma bătăliei de la Groţka în Sebia, unde Austria a fost învinsă de turci. Graniţa vestică a Ţării Româneşti a fost pentru scurt timp râul Olt. Situaţia era agravată şi pe fondul transformării teritoriilor româneşti în teatru de război între habsburgi, ruşi şi turci.
Datorită tentativei Habsburgilor de a instaura în Oltenia o administraţie proprie, sprijinită militar şi transformarea ei într-o provincie imperială, lucru pe care nici turcii nu-l reuşiseră pe parcursul mai multor sute de ani, se dezvoltă o puternică mişcare de revoltă, care a cuprins toate segmentele societăţii, de la ţărani şi micii meseriaşi, până la comercianţi, mica şi marea boierime. Nemulţumirea populaţiei era provocată de caracterul militar al exploatării, precum şi de colectarea veniturilor provinciilor în visteria curţii imperiale.
Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, habsburgii întâmpinând mari dificultăţi în tentativa de a prelua puterea de facto în provincie. Totuşi, acestă perioadă a adus şi anumite beneficii regiunii. Astfel, au fost realizate primele hărţi topografice ale Olteniei. De asemenea, prin efectuarea unor intervenţii pirotehnice s-a construit drumul Călimăneşti-Cozia pentru a lega noua provincie de restul imperiului. Astfel, drumul alternativ care lega Depresiunea Lotrului de Muntenia şi care trecea de obicei prin localităţile Sălătrucu şi Perişani, îşi pierde însemnătatea. După 1718 acestea rămân însă în posesia Munteniei, deoarece se aflau la est de râul Olt. În urma tratatului de la Belgrad din 1739, Oltenia este realipită la Ţara Românească. Craiova devine între 1735 şi 1770 capitala unei regiuni cufundate în anarhie, fără o apartenenţă statală reală, în care haiduci ca Iancu Jianu făceau legea.
Pe o perioadă de aproximativ 100 de ani, Oltenia devine sălaşul unor celebri haiduci şi panduri din Oltenia.
21 martie Ziua Olteniei
Deputaţii au adoptat în 2017 proiectul de lege privind instituirea zilei de 21 martie – Ziua Olteniei, iniţiatorii susţinând că regiunea este locul de plecare al primei revoluţii moderne, Revoluţia lui Tudor Vladimirescu şi se cuvine marcarea momentului în care Tudor Vladimirescu intră în Bucureşti.
Iniţiatorii au spus că Oltenia reprezintă locul de plecare al primei revoluţii moderne, Revoluţia lui Tudor Vladimirescu şi se cuvine să fie marcat momentul în care Tudor Vladimirescu intră în Bucureşti .
„1821 reprezintă un moment important de cotitură în istoria României. Oltenia reprezintă locul de plecare al primei revoluţii moderne, Revoluţia lui Tudor Vladimirescu. (…) Pe 21 martie 1821, Tudor Vladimirescu intră în Bucureşti ţinând în mână o pâine mare, semn al păcii şi al belşugului. Aşadar, se cuvine să marcăm ziua de 21 martie, momentul în care Tudor Vladimirescu intră în Bucureşti şi coboară Podul Calicilor, ca fiind ziua Olteniei”, susţin iniţiatorii, în expunerea de motive a actului normativ.
Articolul La mulți ani olteni! 21 martie Ziua Olteniei. Iuţi la mânie, oltenii n-au putut fi stăpâniţi de imperiile care şi-au succedat influenţa în această zonă apare prima dată în Mediafax.
Read MoreMediafax
About the Author
