Persoanele care locuiesc temporar la o altă adresă decât cea de domiciliu își pot înregistra reședința pentru cel mult un an. Cunoscută drept „viză de flotant”, această mențiune nu se prelungește automat dacă șederea continuă. Pentru reînnoire, este necesară depunerea unei cereri, însoțite de documentele justificative, la serviciul de evidență a persoanelor de la locul reședinței.
Stabilirea temporară la o altă adresă decât cea de domiciliu presupune actualizarea datelor din evidențele autorităților. Documentele necesare și modul în care se face dovada reședinței depind de situația locativă și de tipul actului de identitate deținut.
Ce este viza de flotant și prin ce diferă de domiciliu
Viza de flotant atestă înregistrarea unei locuințe secundare, diferită de cea declarată ca domiciliu. Cele două adrese au roluri distincte: domiciliul corespunde locuinței principale, iar reședința indică locul în care persoana locuiește temporar.
Cetățenii români nu pot avea în același timp decât un singur domiciliu și/sau o singură reședință. În cazul în care aceștia dețin mai multe locuințe, își pot stabili domiciliul sau reședința în oricare dintre ele, potrivit Ordonanței de Urgență nr. 97/2005.
Cât timp este valabilă viza de flotant în 2026
Viza de flotant poate fi solicitată de persoanele care locuiesc mai mult de 15 zile la adresa locuinței secundare. Se acordă pentru perioada cerută, fără a depăși un an, și rămâne valabilă numai cât timp titularul locuiește efectiv acolo. La expirare, acesta poate solicita înscrierea unei noi mențiuni privind stabilirea reședinței.
Înregistrarea este supusă și unei limite privind numărul persoanelor de la aceeași adresă. Dacă în Registrul național de evidență a persoanelor sunt înregistrate mai mult de zece persoane, reședința nu mai poate fi înscrisă, cu excepțiile prevăzute de lege pentru titularul unui drept locativ asupra imobilului, membrii familiei extinse și persoanele aflate în situațiile speciale de găzduire sau îngrijire reglementate de ordonanță.
Când trebuie reînnoită dacă rămâi la aceeași adresă
La expirare, persoanele care continuă să locuiască în imobil trebuie să solicite înregistrarea reședinței pentru o nouă perioadă. Menținerea aceleiași adrese nu înlocuiește acest demers și nu prelungește valabilitatea mențiunii anterioare.
Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor explică procedura pe platforma HUB MAI: „La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi mențiuni privind stabilirea reședinței”.
Ce acte sunt necesare pentru stabilirea reședinței
Solicitantul trebuie să prezinte cererea, actul de identitate și documentul care dovedește adresa la care locuiește. Lista publicată de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor include și posibilitatea prezentării unui extras de carte funciară, obținut cu cel mult 30 de zile înainte de depunerea cererii.
Dosarul cuprinde și o declarație pe propria răspundere prin care persoana confirmă că locuiește la adresa respectivă mai mult de 15 zile pe lună.
În funcție de situație, adresa poate fi justificată printr-un act privind dreptul de folosință asupra locuinței sau prin declarația de primire în spațiu a găzduitorului, însoțită de documentul justificativ. O altă variantă prevăzută de lege este documentul eliberat de autoritatea locală, din care rezultă înscrierea solicitantului ori a găzduitorului în Registrul agricol cu un imobil destinat locuirii.
Unde se depune cererea și cât costă procedura
Cererea se depune la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor de la locul reședinței. Procedura este gratuită, potrivit informațiilor publicate pe platforma HUB MAI.
Pentru procesarea solicitării și aplicarea mențiunii pe actul de identitate, platforma indică un termen mediu de cinci zile calendaristice și unul maxim de 30 de zile calendaristice. În cazul titularilor cărții electronice de identitate sau ai cărții de identitate simple, aceeași sursă precizează că adeverința privind adresa înregistrată se eliberează pe loc.
Proprietarul trebuie să fie prezent la ghișeu?
Atunci când stabilirea reședinței se face prin primire în spațiu, găzduitorul își poate exprima acordul în fața lucrătorului de evidență a persoanelor. Prezența sa la depunerea dosarului poate fi însă înlocuită cu o declarație dată anterior, în condițiile prevăzute pentru această procedură.
Potrivit instrucțiunilor DGEP, declarația poate fi dată la un notar public din România sau în fața polițistului competent cu cel mult 90 de zile înaintea depunerii cererii. Dacă este făcută la o misiune diplomatică ori la un oficiu consular de carieră al României din străinătate, intervalul este de cel mult șase luni.
Cum dovedești reședința dacă ai carte electronică de identitate
Forma documentului care atestă reședința diferă în funcție de actul de identitate deținut. Pentru cartea electronică de identitate și cartea de identitate simplă, MAI indică eliberarea unei adeverințe privind adresa înregistrată în Registrul național de evidență a persoanelor. În cazul cărții de identitate model 1997, mențiunea se aplică printr-o etichetă autocolantă.
După înregistrare, dovada adresei poate fi obținută și online, prin platforma HUB MAI. Certificatul eliberat astfel atestă datele existente în evidențele autorităților; solicitarea lui nu înlocuiește procedura de stabilire sau de reînnoire a reședinței.
Editor : C.S.
About the Author
