Consilierii de vârf ai președintelui Donald Trump fac presiuni pentru a împiedica escaladarea conflictului cu Iranul înainte de alegerile intermediare din noiembrie, în încercarea de a limita pierderile electorale ale republicanilor, au declarat patru persoane la curent cu discuțiile. Această strategie se află deja sub presiune, pe măsură ce Statele Unite și Iranul reiau atacurile reciproce, notează Reuters.
Oficialii de la Casa Albă vor lua în considerare intensificarea acțiunilor militare după scrutinul din 3 noiembrie, au declarat sursele, care au solicitat să rămână anonime pentru a descrie gândirea internă, deși o eventuală revenire la un conflict pe scară largă este departe de a fi o certitudine.
Deocamdată, au afirmat aceștia, administrația se concentrează pe intensificarea presiunii economice asupra Iranului, în încercarea de a obține concesii în cadrul oricăror negocieri viitoare, pe care luni întregi de acțiuni militare nu au reușit să le asigure.
„Continuăm să exercităm presiune asupra Iranului”, a declarat un oficial al Casei Albe. „Dar luna noiembrie este o prioritate”.
Menținerea războiului în mare parte sub control până atunci ar contribui la împiedicarea ca acest conflict nepopular să domine știrile, în contextul în care republicanii lui Trump duc o campanie pentru a-și apăra majoritățile fragile din Senat și Camera Reprezentanților, au afirmat sursele, dintre care trei sunt oficiali ai Casei Albe.
Doar 31% dintre americani sunt de acord cu războiul, în timp ce aproximativ 63% nu sunt de acord, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos realizat la sfârșitul lunii august, iar alegătorii sunt deosebit de nemulțumiți de prețurile ridicate la benzină.
O pauză tactică ar putea, de asemenea, să ofere armatei americane un răgaz pentru a-și reface stocurile de muniție, care sunt extrem de epuizate, au afirmat sursele.
Însă punerea în practică a strategiei de a păstra calmul pare din ce în ce mai dificilă pe zi ce trece. Deși conflictul rămâne mult mai puțin intens decât a fost în primăvară sau în timpul unei escaladări de la mijlocul verii, ambele părți au schimbat lovituri reciproce în ultimele zile.
Liderii iranieni, încurajați de faptul că au perturbat traficul prin Strâmtoarea Ormuz timp de câteva luni și nefiind confruntați cu tulburări interne semnificative, vor continua probabil să lanseze atacuri asupra țintelor americane și ale aliaților din Golf, inclusiv baze militare, nave și infrastructură energetică, cel puțin periodic, au afirmat analiștii.
Statele Unite vor fi supuse unor presiuni pentru a riposta, ceea ce ar putea duce la o spirală de escaladare care să readucă ambele părți la un război aerian pe scară largă – indiferent dacă administrația dorește sau nu acest lucru.
În weekend, SUA au lovit lansatoare de rachete de pe insula Larak din Iran, după o lună de relativă acalmie, ceea ce a determinat Iranul să lanseze rachete către Iordania și Emiratele Arabe Unite. Marți, SUA au lovit alte ținte iraniene din zona Strâmtorii Ormuz.
„Regimul are toate motivele să perturbe această «liniște» – care, la urma urmei, nu este o liniște adevărată, având în vedere că obiectivul explicit al administrației este acela de a intensifica masiv presiunea economică asupra Iranului”, a declarat Barbara Leaf, care a ocupat funcția de înaltă funcționară a Departamentului de Stat pentru Orientul Mijlociu în timpul mandatului fostului președinte Joe Biden.
Un alt factor imprevizibil este chiar Trump însuși.
Conform sondajului Reuters/Ipsos, cota de popularitate a președintelui american a scăzut de la 40% la 33% de la începutul conflictului. Surse au afirmat că, în prezent, acesta nu este interesat de o escaladare a conflictului, dar este cunoscut pentru faptul că își schimbă ușor părerea și ar putea să-și modifice poziția în funcție de evoluția evenimentelor.
Liderul de la Casa Albă a amenințat marți că va intensifica conflictul dacă Iranul va riposta la ultimele atacuri ale SUA.
„Dacă națiunea eșuată a Iranului va riposta la acest atac pe deplin justificat, va fi lovită din nou, la un nivel mult mai dur și mai intens, dar acesta nu va fi cel mai mare atac dintre toate; acela încă nu a avut loc”, a scris el pe platforma sa Truth Social.
Cel de-al 47-lea președinte american a declarat public că alegerile viitoare nu au fost luate în calcul în cadrul acestei strategii privind Iranul. Însă, pe măsură ce războiul intră în a șaptea lună, administrația sa de la Casa Albă se vede din ce în ce mai limitată de realitățile logistice și politice.
„Programul s-a modificat”, a declarat un înalt oficial de la Casa Albă. Conform unui alt oficial, „calendarul dictează ritmul Iranului”.
Reuters a relatat în luna august că armata a utilizat „practic toată” rezerva sa de anumite rachete de precizie. Duminică, Washington Post a relatat că șefii Armatei, Marinei și Forțelor Aeriene l-au avertizat pe șeful Pentagonului, Pete Hegseth, într-o evaluare scrisă, că prelungirea războiului este nesustenabilă și ar diminua gradul de pregătire al armatei în alte teatre de operațiuni.
Pentagonul a declarat că armata dispune de „tot ce îi trebuie pentru a-și îndeplini” misiunea.
„Președintele Trump a distrus capacitățile militare ale Iranului și paralizează ceea ce a mai rămas din economia sa dezastruoasă prin cea mai puternică blocadă navală din istoria lumii și prin sancțiuni zdrobitoare”, a declarat Olivia Wales, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe. „Președintele va continua să promoveze interesele Americii atât pe plan intern, cât și pe plan extern și nu va permite niciodată Iranului să dețină o armă nucleară”.
Aliații americani din Golf — dintre care unii au insistat, la începutul războiului, pentru luarea unor măsuri agresive împotriva Iranului, cu scopul de a-și slăbi principalul adversar regional — au îndemnat cu fermitate Casa Albă să reducă tensiunile după o serie recentă de atacuri de la sfârșitul lunii iulie, au declarat diplomați din regiune.
În prezent, potrivit a doi oficiali de la Casa Albă, vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio se numără printre consilierii de rang înalt ai lui Trump care susțin ideea de a încerca să mențină conflictul cu Iranul relativ „discret” până în noiembrie.
În ultimele săptămâni, oficialii administrației au intensificat, dimpotrivă, o campanie de izolare economică, în cadrul căreia SUA au amenințat că vor impune sancțiuni masive țărilor care fac comerț cu Iranul, menținând în același timp propriul blocaj asupra Strâmtorii Ormuz.
Strategia axată pe comerț are însă propriile sale limite, au afirmat analiștii și oficialii. Iranul a petrecut zeci de ani sub greutatea sancțiunilor impuse de SUA și de comunitatea internațională, care i-au afectat grav economia, dar nu au descurajat conducerea țării.
Duminică, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că presiunea exercitată ar putea determina Iranul să riposteze pe cale militară, ridicând posibilitatea ca această campanie economică să alimenteze ea însăși o escaladare militară.
În plus, unele mari puteri mondiale, precum China, nu s-au alăturat eforturilor Washingtonului de a izola Iranul, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea acestei campanii.
„Scopul noului pachet de sancțiuni este acela de a spori presiunea economică pe lângă cea generată de blocadă, pentru a forța Iranul să revină la masa negocierilor, după ce administrația a considerat că aceasta este o opțiune mai bună decât reluarea acțiunilor militare”, a declarat Alex Plitsas, cercetător principal la Atlantic Council.
„Iranul este îngrijorat în legătură cu acest lucru, dar China a dat deja de înțeles că nu este dispusă să coopereze, ceea ce pune sub semnul întrebării eficacitatea acestei măsuri”.
Citește și:
Editor : A.M.G.
About the Author
