Preşedintele francez Emmanuel Macron a ieşit luni în prim-plan, estimând că „nu este normal ca înainte cu şase luni de alegeri prezidenţiale”, Franţa „să fie în această fierbere” şi făcând apel ca scenele de haos din 17 octombrie în numeroase oraşe să nu se mai repete „niciodată”, relatează AFP.
În cursul unei vizite la Marsilia (sud), al doilea oraş ca mărime al ţării, el a anunţat că traseele manifestaţiilor de protest împotriva scumpirii vieţii vor rămâne sâmbăta viitoare în afara centrelor oraşelor pentru a proteja magazinele şi „liniştea” în cadrul acestei noi zile „cu risc”.
Executivul se află sub tirul criticilor, atât din partea opoziţiei, cât şi din interiorul propriei tabere pentru felul în care a gestionat menţinerea ordinii în urmă cu nouă zile. Imaginile violenţelor şi jafurilor, ale clădirilor publice incendiate şi vandalizate au făcut înconjurul lumii şi au şocat opinia publică.
Sondaje
Candidata extremei drepte Marine Le Pen se află în fruntea sondajelor pentru alegerile prezidenţiale din aprilie 2027. Principalul său concurent, şeful stângii radicale Franţa Nesupusă (La France insoumise), Jean-Luc Mélenchon, ar fi învins în turul al doilea, potrivit sondajelor, din cauza unui transfer redus de voturi din partea stângii.
Această nouă criză în Franţa, a doua economie din zona euro, intervine în contextul discutării bugetului, în timp ce ţara, puternic îndatorată şi sub supravegherea pieţelor financiare, dispune de foarte puţine marje de manevră bugetară.
„Vom continua să rezistăm”, a afirmat şeful statului. „Dacă ne facem bine treaba împreună, această mişcare se va calma pentru că vom răspunde aşteptărilor legitime şi pentru că ordinea va fi păstrată”.
El a considerat de altfel că „ordinea a fost menţinută” şi dreptul de a manifesta „respectat” în cursul adunărilor din 24 octombrie, mai calme decât se aştepta. Dar alte manifestaţii sunt anunţate, începând de sâmbătă, 31 octombrie, şi joi, 5 noiembrie.
„Rămânem în acelaşi timp modeşti şi concentraţi, ştim că sâmbăta viitoare este încă o sâmbătă cu risc”, a spus Emmanuel Macron, în timp ce a adăugat că nu este scris nicăieri că trebuie să existe o cronică pentru fiecare sâmbătă, aşa cum a fost în timpul contestării vestelor galbene în 2018/19.
Stare de urgență?
Emmanuel Macron a considerat că starea de urgenţă, care permite extinderea competenţelor poliţiei, nu este necesară în acest moment, chiar dacă aceasta nu constituie „o interdicţie”.
Preşedintele s-a exprimat în primăria din Marsilia, vandalizată şi invadată pentru scurt timp de manifestanţi în 17 octombrie, în cadrul mobilizării pentru puterea de cumpărare şi apărarea serviciilor publice.
Holul, pe care l-a vizitat împreună cu primarul de stânga Benoît Payan, mai poartă încă urme ale incidentului, precum un „A” înconjurat de un cerc, simbol al anarhismului, desenat cu spray pe un perete, o fereastră spartă sau un bust al Mariannei, simbol al Republicii, ciobit.
„În acea zi, nu ne-am aşteptat deloc la ceea ce s-a întâmplat”, nici la „mobilizarea extremei stângi”, nici la „actele de delincvenţă care urmau să aibă loc”, şi-a exprimat regretul Emmanuel Macron. El a recunoscut că „forţele de poliţie nu au fost proporţionate în mod judicios”.
Ministrul de interne Laurent Nuñez îşi făcuse mea culpa şi a vrut să demisioneze, recunoscând o „pierdere a controlului” în unele oraşe, demisie pe care Emmanuel Macron i-a refuzat-o.
Preşedintele a indicat, de asemenea, reţelele sociale, care „ne distrug democraţiile”, printre vinovaţii pentru incidentele din 17 octombrie. Acestea au fost utilizate „pentru a face să vină tineri şi mai puţin tineri acolo unde au avut loc delincvenţe, atacuri şi jafuri”, a insistat el, dezavuând o „fascinaţie pentru violenţă”.
Preşedintele Macron a recunoscut „fără îndoială” o problemă de ritm în răspunsul guvernului la mişcarea elevilor de liceu, care protestează în stradă de mai bine de o lună pentru a cere mai multe resurse în domeniul educaţiei. „Dar acum privesc înainte, aşa că mergem mai departe”.
„Preşedintele preia din nou controlul”, aprecia anterior o ministră, care vede aici o critică implicită a modului în care premierul şi guvernul său au gestionat criza. În contrast puternic, Sébastien Lecornu va rămâne relativ în plan secund luni, notează AFP.
Editor : Sebastian Eduard
About the Author
