Judecătorii și procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au criticat la unison schimbările propuse prin noua lege a salarizării. Dacă procurorii subliniază că nu au fost consultați și cer să nu existe discriminări între salarizarea celor două profesii din domeniul justiției, judecătorii arată cum, prin proiectul discutat în aceste zile, magistrații ar urma să fie plătiți mai prost decât primari, consilieri prezidențiali sau parlamentari.
Judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că proiectul legii salarizării „pune în discuție poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului”.
Aceștia arată că, potrivit proiectului, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, funcția care se află în vârful ierarhiei instanțelor judecătorești, are un coeficient de salarizare mai mic decât un consilier prezidențial, liderii grupurilor parlamentare, vicepreședinții Camerelor Parlamentului, secretarii și chestorii acestora, miniștri, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului.
Judecătorii mai dau ca exemplu salariul unui judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție cu vechime maximă, care la rândul lui va avea un coeficient mai mic decât cel al primarului general al Capitalei, președintele unui Consiliu Județean sau un primar de sector.
În același timp, un judecător cu grad de judecătorie, cu o vechime de 15-20 de ani, ar urma să aibă un coeficient mai mic decât primarul unei comune cu sub 10.000 de locuitori, potrivit judecătorilor CSM.
„La această poziționare inferioară prin coeficienți se adaugă faptul că magistratura se numără printre puținele domenii în care remunerația nu este completată prin sporuri, sume forfetare ori alte facilități, astfel cum se întâmplă în alte sectoare bugetare, precum funcții de demnitate publică sau administrație publică, ceea ce accentuează diferențele rezultate din grila propusă”, subliniază judecătorii din CSM.
Secția pentru judecători a CSM reclamă, astfel, un mesaj transmis instituțional, potrivit căruia „puterea judecătorească ocupă o poziție inferioară în arhitectura statului” și este plasată „într-un plan inferior în raport cu numeroase funcții aparținând puterii executive, puterii legislative sau administrației publice locale”.
Comunicatul integral transmis de judecătorii din CSM pe această temă poate fi citit aici.
Pe lângă secția de judecători din cadrul CSM, și secția pentru procurori a reacționat, subliniind că forul magistraților nu a fost consultat în momentul în care a fost elaborată legea salarizării în domeniul justiției.
„Secția consideră nejustificată orice discriminare între nivelul salarizării judecătorilor și al procurorilor, având în vedere condițiile identice de admitere în profesie și promovare în carieră, precum și regimul comun de interdicții și incompatibilități, orice altă abordare conducând la crearea unei ierarhii artificiale în interiorul corpului magistraților”, au transmis procurorii din CSM.
Comunicatul integral al secției pentru procurori din CSM poate fi citit aici.
Editor : M.G.
About the Author
