O cultură industrială care s-a confruntat cu aproape un secol de restricții legale stricte revine în sectorul construcțiilor ca material de izolare aprobat oficial.
Consiliul Internațional pentru Coduri (International Code Council) a inclus recent construcțiile din amestec de cânepă și var în Codul Internațional pentru Locuințe 2024, permițând constructorilor să utilizeze acest material pentru structuri rezidențiale în numeroase state, fără a fi nevoie de derogări tehnice speciale, transnmite publicația Daily Galaxy.
Înainte de această actualizare a reglementărilor, antreprenorii se confruntau cu bariere legale și administrative semnificative, deoarece legile federale nu făceau distincție între cânepa industrială și soiurile de canabis care conțin niveluri ridicate de compuși psihoactivi.
Peisajul legislativ s-a schimbat după ce Legea Agricolă din 2018 a separat legal cânepa industrială de marijuana, permițând Asociației Americane pentru Construcții din Cânepă să conducă un efort de mai mulți ani pentru a prezenta date de testare administratorilor naționali ai codurilor.
Materialul aprobat combină miezul lemnos interior al plantelor de cânepă, cunoscut sub numele de „hurd”, cu un liant pe bază de var pentru a crea umpluturi nestructurale pentru pereții locuințelor unifamiliale și bifamiliale.
Conform unei analize tehnice, materialul oferă o capacitate de izolare termică de până la 15 ori mai mare decât cea a betonului standard, stabilizând temperaturile interioare. În plus, structura poroasă și respirabilă reglează umiditatea interioară, în timp ce nivelul ridicat de pH al liantului pe bază de var rezistă în mod natural la mucegai și infestări cu insecte.
Oamenii de știință din domeniul mediului sunt interesați de acest material datorită beneficiilor sale climatice. Sectorul construcțiilor generează un procent substanțial din emisiile globale de carbon prin fabricarea de materiale tradiționale, precum fibra de sticlă și betonul. În schimb, cânepa industrială acționează ca un rezervor de carbon în timpul fazei sale de creștere rapidă, de 90-120 de zile, absorbind dioxidul de carbon prin fotosinteză.
Un articol al The Guardian arată că această cultură cu creștere rapidă captează carbonul la o rată care permite materialului final asamblat să se apropie de un profil cu amprentă de carbon negativă, ceea ce înseamnă că volumul de dioxid de carbon captat depășește adesea emisiile generate de producție și transport.
Cu toate acestea, provocările rămân. Constructorii subliniază că materialul nu poate fi utilizat pentru fundații sub nivelul solului din cauza riscurilor de degradare cauzate de umiditate. În plus, lanțurile de aprovizionare regionale se confruntă cu blocaje de infrastructură, deoarece America de Nord nu dispune de un număr suficient de mașini specializate de decorticare necesare pentru prelucrarea tulpinilor, ceea ce face ca proiectele să depindă adesea de importuri europene costisitoare.
Te-ar putea interesa și: Primul test cu bomba atomică din 1945 a dat naștere unui material cu totul nou. A fost descoperit abia recent
About the Author
